Stimați colegi, din 1990 încoace, învățământul românesc a fost supus permanent unor șocuri de așa-zisă reformă, fiecare nou ministru al Educației încercând, aproape invariabil, să-și aducă contribuția la această acțiune de „abramburire”, termen derivat din porecla dată unui fost ministru al Educației, o doamnă de la PSD, care și-a făcut un titlu de glorie din bulversarea sistemului de învățământ românesc. Nu a fost nici prima și, după cum se vede, nici ultima, căci, iată, actualul ministru al Educației, domnul Sorin Câmpeanu, dorind să-și lase numele în eternitate, a venit cu propriile sale modificări. Domnia sa consideră că problemele grave ale sistemului de educație românesc se pot rezolva prin abordarea a două aspecte: structura anului școlar și metoda de evaluare.
Astfel, domnul ministru nu mai dorește o împărțire pe semestre, ci preferă o structurare a anului școlar în 5 module, separate de vacanțe scurte. Domnia sa consideră, probabil, că elevii au nevoie de pauze mai dese, preferând, în schimb, să devanseze cu o săptămână începerea anului școlar. Poate că domnul ministru ar trebui să se gândească dacă nu era mai potrivită structura anului școlar din timpul lui Spiru Haret și a urmașilor acestuia care, la cârma Ministerului Educației, au făcut din învățământul românesc unul dintre cele mai performante din Europa timpului.
De ce ar fi nevoie de vacanțe atât de dese când, spre deosebire de timpurile amintite, sunt deja două zile libere pe săptămână – în loc de una? Oare întreruperea cursurilor nu va afecta capacitatea de concentrare a elevilor? Elevii nu au avut suficientă pauză în timpul epidemiei de Covid? Devansarea începerii anului școlar nu va afecta și ea câștigurile sectorului HORECA, și așa afectat de cei doi ani de pandemie? Nu au fost suficient de bulversați elevii din cauza învățământului online? Mai au nevoie acum de încă o schimbare?
Renunțarea la semestre conduce și la modificarea sistemului de evaluare prin înlocuirea tezelor semestriale cu teste evaluative la începutul și la sfârșitul anului școlar. Ce să facă elevii în timpul vacanței de vară? Să se pregătească pentru primul test? Exista și până acum testul inițial, însă acesta nu figura ca notă în catalog, fiind doar o metodă prin care profesorul putea determina nivelul de cunoștințe al elevului, putând lua apoi măsurile care se impuneau pentru consolidarea cunoștințelor deja dobândite. Iar, în lipsa evaluării periodice în timpul anului școlar, ce rezultate credeți că pot să arate testele de la sfârșit de an? Faptul că aceste două teste vor fi corectate de alți profesori decât cei de la clasă nu reprezintă o modalitate de subminare a autorității profesorului de la clasă, considerându-se că acesta nu este capabil să evalueze obiectiv elevii cărora le-a predat un an de zile?
Domnule ministru, vreți să stricați și ceea ce mai funcționează încă în învățământul românesc? Dacă sunteți plin de energie, aplecați-vă asupra problemelor din sistem care necesită cu adevărat măsuri reparatorii. V-aș putea sugera să vă gândiți, de exemplu, la reducerea de la 300 la 100 a numărului minim necesar de elevi dintr-o școală din mediul rural pentru ca această școală să-și păstreze personalitatea juridică. S-ar evita, astfel, situația de acum, când, în multe sate, școlile au fost comasate pierzându-și personalitatea juridică și obligând părinții să meargă kilometri întregi până la școala „de centru” pentru a obține o adeverință sau pentru a duce o scutire medicală.
Comments are closed