Către: Domnul Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii
Domnul Constantin Daniel Cadariu, Ministrul Antreprenoriatului și Turismului
Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, Ministrul Educației
Adresată de către: Senator Adrian Costea
Circumscripţia electorală: 23, Ialomița
Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)
Şedinţa Senatului din: 20 aprilie 2022
Obiectul întrebării: Situația gravă a librăriilor și editurilor
Stimate Domnule Ministru Romașcanu,
Stimate Domnule Ministru ,
Moto: „Să citești nu trebuie să fie un lux.
Singurul viciu care nu se răzbună e cititul”
Situația librăriilor și editurilor din România este critică.
Librăriile se închid una după alta. Cea mai recent închisă este Sintagma. Piața de carte din România s-a redus de la un an la altul, numărul librăriilor a scăzut dramatic. În anii `90 erau în România 1200 librării. În 2020 mai erau 450 (librării care vând preponderent carte). În 2 ani de pandemie vânzările au scăzut cu 70% (mai puțin cele din mall-uri). Azi numărul librăriilor a scăzut sub 300. Multe librării au devenit săli de jocuri de noroc.
După declanșarea războiului din Ucraina vânzările au mai scăzut cu 20-25%.
O cauză majoră a scăderii numărului de librării și problemelor întâmpinate de ele e concurența neloială, uneori depășind limita legalității, practicată de unele site-uri de vânzări online.
În majoritatea țărilor UE, în Japonia, Coreea de Sud, Israel, cartea are un preț fix pe o perioadă determinată, stabilit de editură pentru toți operatorii din piață, indiferent că e Amazon, Libri Germania sau o librărie independentă dintr-o comună. Ca efect al aplicării prețului fix s-a constatat menținerea prețului la raft sau chiar scăderea lui, editurile nemaifiind sub presiunea marilor jucători de a le ceda discount-uri foarte mari, mai ales în această perioadă când prețul hârtiei a explodat.
În Franța această reglementare este stabilită pentru 2 ani, în Germania pentru 18 luni, în alte țări pentru 1 an. Ca rezultat al acestei reglementări în Franța există 25.000 librării la o populație de 67 milioane locuitori, prin comparație cu SUA unde numărul librăriilor a scăzut sub 5000 la o populație de circa 330 milioane de locuitori. Reglementarea europeană s-a făcut pentru protejarea culturii, prin susținerea librăriilor și a lecturii, prin înlăturarea concurenței neloiale din partea jucătorilor foarte puternici. În UE nu s-a permis mediului online să abuzeze de puterea financiară în defavoarea librăriilor independente.
Fără a ne opune evoluției mediului online, inclusiv a rețelelor sociale, dar fără a crește dependența excesivă a copiilor de dispozitive, e necesar să sprijinim lectura cărților. Ca exemplu amintim discuția unui director din presă cu fiul său, în care îi spunea: fetele sunt și în carne și oase, nu doar pe internet.
Librăriile au fost afectate de pandemie peste tot în lume, dar măsurile de protecție au venit rapid în occident, de la achiziții în biblioteci până la finanțări directe. La noi unii librari au primit fonduri prin Măsura 2, Granturi de capital de lucru sau IMM-Invest, pentru o redresare financiară temporară.
Demersuri pentru diminuarea închiderii librăriilor s-au mai făcut, dar schimbările politice au scos subiectul de pe agenda priorităților.
Pentru redresarea domeniului propunem 3 măsuri imediate:
- Urgentarea programelor de acordare al fondurilor europene (de Minimis) și a programelor culturale.
- Susținerea transparentă a programelor de vouchere / tichete de lectură educaționale pentru programe culturale (cărți, teatre, concerte, muzee).
- Cea mai importantă măsură pentru stabilitatea pe termen lung ar fi stabilirea fermă pentru un an, pentru toate canalele de distribuție, a măsurii prețului fix pentru noutățile editoriale apărute.
Modificarea legislatiei cărții (Legea 186 din 9 mai 2003 pentru susţinerea şi promovarea culturii scrise) care deși menționa: „(1) Difuzarea cartii se face în România după principiile pieței libere concurențiale, fără monopoluri și discriminări”, nu prevedea sancțiuni exprese pentru încălcări.
Profesioniștii din edituri și librării, odată pierduți din domeniu, greu mai revin, datorită motivației financiare reduse. Acești intelectuali erudiți și discreți se pierd dacă pleacă din domeniu, iar pierderile culturale vor fi majore pentru societate.
Avem datoria să sprijinim ridicarea culturii naționale, educația și tradițiile. Efectele declinului cultural se văd în nivelul de civilizație tot mai scăzut. După cum spunea Petre Țuțea: „Doar dobitoacele și Sfinții nu au nevoie de carte….”
Vă rog să prezentați măsurile pe care le preconizați pentru susținerea librăriilor și editurilor, cu precizarea programelor și a mecanismelor de derulare a acestora, precum și a surselor de finanțare (bugetul de stat și fonduri europene).
Nu există răspunsuri