Adresată de către domnul/doamna senator: Adrian Costea
Circumscripţia electorală: 23 Ialomița
Grupul Parlamentar: AUR
Şedinţa Senatului din data de: 17.11.2021
Titlul declaraţiei politice: Despre introducerea disciplinei școlare Istoria evreilor și Holocaustul. Două alternative propuse
Stimați colegi,
În cadrul ședinței plenului Senatului din data de 15 noiembrie a fost adoptată printr-o majoritate covârșitoare inițiativa legislativă care va introduce o nouă materie de studiu pentru elevii de liceu.
Dacă nu este o premieră, reprezintă unul dintre rarele cazuri în care Parlamentul decide într-un mod arbitrar o schimbare de curriculum școlar. În primul rând, orice intervenție asupra curriculumului național ar trebui precedată de o dezbatere publică la care să participe cadre didactice, reprezentanți ai Consiliului Elevilor și ale comitetelor de părinți; reprezentanți ai mediului academic.
În calitate de profesor de istorie, afirm cu tărie că este necesară formularea de observații pertinente privind conținutul acestei discipline, precum și opinii privind posibile alternative la acest curs. Proiectul legislativ adoptat în urmă cu două zile se bazează pe o aparentă unanimitate, favorabilă studierii exclusive a istoriei evreilor și a Holocaustului. Nu
resping această inițiativă, dar voi propune două alternative care țin cont de nevoile educaționale reale ale elevilor din România de la momentul actual.
Una dintre alternativele pe care colegii mei (profesori de istorie din învățământul preuniversitar) le-ar susține ar fi studierea unui curs despre istoria tuturor minorităților etnice de pe teritoriul României, unele dintre ele fiind chiar populații native. Fără îndoială, în cadrul unei discipline despre istoria tuturor minorităților etnice, minoritatea evreilor va deschide acest curs și va ocupa un loc de seamă. Comunitatea evreiască a avut un rol important în istoria noastră, prezența lor fiind atestată încă din Antichitate, coloniști evrei fiind aduși de legiunile romane staționate în Dacia. În Epoca Modernă, evreii au contribuit într-un mod decisiv la dezvoltarea relațiilor capitaliste în spațiul românesc.
Argumentul principal care susține propunerea anterior formulată este ideea de interculturalitate. Învățământul modern tinde spre o abordare integrată, vitală pentru o societate a cunoașterii. Competența socială și civică, una dintre cele 8 competențe-cheie recomandate de către Comisia Europeană presupune abilitatea de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai variate.
A doua alternativă ar fi studierea per ansamblu a fenomenului genocidului și crimelor de război, așa cum sunt definite de către Convențiile de la Geneva din anul 1949. Trebuie să combatem fascinația pentru regimurile totalitare (indiferent că sunt de dreapta sau de stânga) și mișcări extremiste. Este necesar ca studiul istoriei să releve greșelile, excesele și atrocitățile din trecut. De la Auschwitz, știm de ce anume este capabil omul. Iar de la Hiroshima știm care este miza, afirma Viktor Emil Frankl, supraviețuitor al lagărelor naziste. Prin urmare, introducerea unui curs despre Holocaust, într-un stat care și-a asumat vina, ar indeplini parțial obiectivul promovării democrației și toleranței.
Închei cu speranța că, în calitate de autoritate executivă, Ministerul Educației va elabora metodologii și norme de aplicare pe baza consultării tuturor părților implicate.
Comments are closed