Acatrinei Dorel și Pușcașu Florin – interpelare parlamentară către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Distrugerea brandului Bucovina prin amplasarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș trebuie oprită.

Adresată: Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna TÁNCZOS

De către: Deputat Acatrinei Dorel Gheorghe

               Deputat Puscasu Lucian Florin

Circumscripția electorală nr.35, Suceava, Grup Parlamentar AUR

Obiectul interpelării: Distrugerea brandului Bucovina prin amplasarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș trebuie oprită.

Domnule ministru,

Consiliul Județean Suceava a construit și recepționat un depozit de deșeuri care este amplasat în Paul Mestecăniș, la o altitudine de circa 1.100 de metri. Are o suprafață de 56.055 metri pătrați, din care suprafața efectivă de depozitare este de 43.882 de metri pătrați. Depozitul este proiectat să funcționeze pentru o durată de 25 de ani, are o singură celulă de depozitare cu o capacitate de 390.000 de tone (352.500 metri cubi).

Depozitul este situat la o distanță de 40,9 metri față de drumul european E78 în punctul cel mai apropiat și la o distanță de 66 de metri de calea ferată (distanța între punctul final al cascadei de deversare a levigatului epurat și axa liniei de cale ferată pe direcția de curgere).

La distanța de sub 1.000 de metri față de corpul depozitului se află 25 de construcții, dintre care trei cu destinație turistică (regim de odihnă/recreere, întrucât reprezintă pensiuni/restaurante și zone de camping), un magazin de suveniruri și 21 de locuințe. Cea mai apropiată construcție cu destinația de locuință se află la o distanță de numai 462,2 metri, în direcția nord-vest față de corpul depozitului de deșeuri.

Pericolul real al expunerii la substanțele toxice, unele cu efect cancerigen, al populației aflată în vecinătatea depozitului de deșeuri sau care va circula prin vecinătatea acesteia este confirmat și pus în evidență în Capitolul III.2 din Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ( decembrie 2010, pagina 212), în care se arată că riscul la inhalarea cumulativă a 11 chimicale cunoscute sau suspectate a fi cancerigene persistă.

În vederea obținerii planului urbanistic zonal pentru construirea depozitului de deșeuri, beneficiarul – Consiliul Județean Suceava – a prezentat o documentație în care amplasamentul identificat nu este complet, lipsind cascada de deversare a levigatului epurat.

Dacă luăm în calcul faptul că zona este eminamente turistică, fapt dovedit prin conferirea statutului de stațiune turistică pentru Comuna Pojorâta, în anul 2017, și una dintre cele mai frumoase din Bucovina, se poate aprecia, în mod rezonabil, că în unele autovehicule care vor circula prin zonă va fi mai mult de o persoană, ceea ce crește și mai mult numărul total al persoanelor expuse la noxele periculoase degajate de depozitul de deșeuri. Toți acești oameni sunt supuși riscului inhalării de substanțe cancerigene.

Tot în Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (varianta decembrie 2010; pagina 214) este redat un tabel cu riscuri potențiale cauzate de expunerea la impactul depozitelor de deșeuri, în cuprinsul căreia se arată faptul că: emisiile de gaz produc consecințe nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale aflate la mai puțin de 3 kilometri. Se mai menționează că migrarea gazelor de suprafață produce consecințe nocive prin inhalare locuitorilor din jur până la 500 de metri de depozit; pulberile din depozit produc efecte nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale în raza de 250 de metri de depozit; pulberile din depozit produc efecte nocive prin contact dermic și/sau ingestie accidentală și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale. Se mai menționează că lanțurile alimentare afectate prin depunere de contaminanți pe recolte, efective de animale sau pești (posibil și prin dispersie în atmosferă) și vizează produse vegetale, carne sau pește (gospodării sau restaurante), sau prin așezare pe legume, grădini, livezi, păsări de apă consumatoare de pește; agenții patogeni produc efecte nocive prin inhalare și afectează zonele rezidențiale, școli, spitale situate mai întâi în vecinătatea amplasamentului și apoi în zona de dispersie a vectorilor biotici.

Studiul de fezabilitate, în Capitolul 6 și în Anexa 6.1. Raport al studiului geotehnic și evaluarea amplasamentelor pentru locații posibile pentru depozite în județul Suceava, identifică riscuri semnificative de mediu pentru amplasamentul Depozitului de Deșeuri Pojorâta:

“Prin urmare gestionarea unui depozit lângă pasul Mestecăniș poate avea o influență nefavorabilă deoarece peisajul va fi distrus. De asemenea, se vor polua și zonele înconjurătoare datorită vitezei mari a vântului. Din aceste motive nu putem recomanda construirea și gestionarea unui depozit central în această zonă. De asemenea, pe harta topografică disponibilă la scara de 1:25000 mai există o zonă cu inscripția „zonă pentru conservarea apei”. Prin urmare amplasamentul ar fi localizat în sau în apropierea unei arii protejate cu apă” (pagina 22);

Evaluarea riscului de inundații pentru amplasamente. (…) Poate exista un risc temporar de inundații la amplasamentul de la Pojorâta din cauza pârâului din apropiere. Mai mult, există o pantă cu o înclinație de 25% la amplasament. Această valoare nu este foarte mare ținând cont de stabilitatea geotehnică, dar poate determina formarea de debite mari de scurgere. Datorită pantelor abundente existente la amplasamentul de la Pojorâta, poate exista un risc de inundații cauzat de eroziunea și alunecările de teren ale solurilor de suprafață.

Motivul acestora este situația geologică a solurilor argiloase. Riscul este mai ridicat toamna, după adunarea recoltelor, când terenurile agricole nu mai sunt acoperite de vegetație. Zonele înconjurătoare sunt acoperite de păduri, care întrerup formarea de debite mari de scurgere” (pagina 31);

 (…) De asemenea, amplasamentul de la Pojorâta din regiunea montană a județului Suceava nu este ideal pentru construcția unui depozit central. Amplasamentul nu are o capacitate suficientă. Panta de 25% limitează cantitățile de deșeuri care se vor depozita. Influența asupra peisajului este critică. Datorită vitezei mari a vântului, zona va fi poluată de deșeuri (pg. 31).”

Domnule ministru, vă rog să ne precizați din ce fonduri a fost plătită construirea depozitului?

În data de 7 ianuarie 2011, Consiliul Județean Suceava a transmis către Ministerul Mediului și Pădurilor aplicația de finanțare și documentația pentru obținerea finanțării europene pentru întreg proiectul SMID. Ministerul a transmis mai departe aplicația către Comisia Europeană. În documentele transmise Comisiei Europene, în privința Depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș se menționează: faptul că proiectul respectă legislația națională; faptul că amplasamentul este acceptat de administrația locală și nu este înregistrată nicio opoziție din partea populației locale din comuna Pojorâta, fapt neadevărat.

La data de 30.03.2011, prin Decizia nr. C (2011) 2035, Comisia Europeană a aprobat cererea de cofinanțare a Proiectului „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din Județul Suceava”, solicitată de către beneficiarul Consiliul Județean Suceava. Depozitul de Deșeuri Pojorâta a presupus o finanțare totală de 7.380.788 de euro, din care finanțare europeană în cadrul Proiectului SMID din Județul Suceava cu suma de 7.322.538 de euro, conform aplicației de finanțare. Diferența de 58.250 de euro a fost asigurată din fonduri naționale.

Față de această situație vă adresăm prezenta interpelare prin care vă solicităm să ne precizați:

 (1) cine răspunde pentru faptul că acest depozit de deșeuri pune în pericol sănătatea locuitorilor județului Suceava dar și a turiștilor care tranzitează zona, distrugînd practic produsul turistic Bucovina?

De asemenea, în cazul în care dispoziția instanței de judecată de suspendare a funcționării depozitului se transformă în anularea funcționării gropii de gunoi în pasul Mestecăniș:

(2) cine plătește returnarea banilor către Comisia Europeană?