Acatrinei Dorel – întrebare către Guvernul României – Ce soluții aveți pentru reducerea datoriei publice și a deficitului bugetar?

Adresată: Domnului Nicolae CIUCĂ, Prim-ministru al Guvernului României

De către: Deputat ACATRINEI Dorel-Gheorghe, circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți pentru reducerea datoriei publice și a deficitului bugetar?

Domnule Prim-Ministru,

 România are o datorie de 700 de miliarde de lei.  Noi plătim 8 miliarde de euro numai dobânzi.  Totalul împrumuturilor guvernamentale ar urma să ajungă în 2023 la 160 de miliarde de lei (peste 32 de miliarde de euro). Din această sumă, circa 92 miliarde de lei (aproape 18 miliarde de euro) ar urma să fie cheltuiți pentru refinanțarea datoriilor guvernametale scadente. Restul de 68 de miliarde de lei (peste 12 miliarde de euro) e necesar pentru acoperirea deficitului bugetar. Guvernul împrumută aceste sume la dobânzi mai mari decât media europeană, îndatorând excesiv generațiile viitoare!

           În ciuda creșterii economice a României, anunțată cu mare aplomb de Guvernul pe care îl prezidați, investitorii nu sunt convinși că vorbim despre o creștere solidă. Asta înseamnă că riscul perceput de investitori e mai mare și, implicit, dobânzile obținute de guvern sunt mai mari.

            România nu a reușit să convingă prin performanța guvernamentală, tradusă în limitarea cheltuielilor din administrație și a pierderilor generate de companiile de stat. Piața externă te judecă după deficitul bugetar. Te judecă după modalitatea în care gestionezi plățile externe. Te judecă după capacitatea economiei de a genera venituri la bugetul statului, de a exporta și de a genera resurse valutare.

Aproape 2% din PIB-ul României se duce pe dobânzi, în timp ce 56% din datoria publică a României este în valută, expusă suplimentar riscului valutar al fluctuației de curs. Un sector bancar ca al României nu poate absorbi o datorie de circa 48% din PIB.În afară de inflație, de bugetetele de venituri şi cheltuieli împovărate de costurile clientelei politice, deficitul bugetar se confruntă cu o nouă constrângere, iar următorii ani vor fi definitorii. Este vorba de nivelul datoriei publice şi de costurile bugetului public cu dobânzile. Soluția este să îmbunătățim ratingul de țară pentru a reduce cheltuielile cu dobânzile, dar și un deficit bugetar mai mic și costuri mai mici cu funcționarea statului prin eliminarea cheltuielilor cu clientela politică și debranșarea acesteia de la banul public, dar și  creșterea investițiilor necesare și utile.

Dobânzile pe care le plătește România pentru a se împrumuta în ultima perioadă au atins cote-record. Cu cât deficitul bugetar este mai mare, cu atât este mai probabil ca datoria publică a țării să continue să crească pentru a acoperi acel deficit. Singura modalitate pentru a rupe această legătură directă de cauzalitate ar fi creșterea semnificativă a încasărilor statului prin eradicarea evaziunii fiscale și debranșarea clientelei politice de la banul public.

Creșterea anuală a datoriei publice este direct proporțională cu avansul deficitului bugetar. Raportat la PIB, observăm că, în cea mai mare parte, banii împrumutați în fiecare an merg către acoperirea deficitului bugetar care în mare parte finanteaza consumul, risipa banului public, pensiile speciale, finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat,etc.

Datoria externă totală a României, publică și privată, a crescut în anul 2022 cu 6,13 miliarde dolari, la un total istoric de 142, 7 miliarde dolari, arată datele publicate de BNR. Din volumul total, la 31 decembrie 2022, datoria externă pe termen lung a însumat 97,6 miliarde de euro, iar datoria pe termen scurt a fost de 45,03 miliarde de euro, în creștere cu 15,4%.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare:

Ce soluții aveți pentru reducerea datoriei publice și a deficitului bugetar?

 Aveți în vedere eliminarea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat și eliminarea pensiilor speciale pentru reducerea deficitului bugetar?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) va lua parte la protestul organizat de mai multe organizații civice belgiene, care va avea loc joi, 23 mai, începând cu ora 13:30, pe esplanada din fața Parlamentului European. Protestul este îndreptat împotriva cenzurii exercitate de Radioteleviziunea Uniunii Europene (EBU). Contextul […]
Producătorii locali au nevoie de susținere reală din partea autorităților locale. Candidatul AUR la funcția de primar al municipiului Botoșani, antreprenorul Cătălin Silegeanu, propune o serie de măsuri care vin în sprijinul comercianților și consumatorilor deopotrivă, prin crearea condițiilor optime de comercializare a produselor agroalimentare. Piața […]
Potrivit lui Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, nu mai există bani pentru a plăti motorina și curentul necesare STB, dar nici pentru salariile angajaților societății. Situația este cauzată de neplata datoriilor de către de către Primăria Municipiului București, care a acumulat datorii uriașe în […]
Cel mai sensibil aspect care necesită o implicare deosebită din partea autoritaților locale este cel al spitalelor botoșănene, pentru care nu de puține ori, am avut dovada clară că se lucrează mai mult împotriva pacienților decât în favoarea acestora! Am ajuns la acestă tristă concluzie după […]
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat un marș electoral la Iași la care au participat peste o mie de persoane. Înaintea acestuia, Claudiu Târziu, președintele Consiliulul Național de Conducere al AUR, le-a adresat participanților câteva cuvinte despre votul din 9 iunie. “Dragi susținători ai Mișcării Naționale […]
Alianța pentru Unirea Românilor a organizat un marș electoral la Iași la care au participat peste o mie de persoane. În timpul evenimentului, președintele AUR, George Simion, l-a acuzat pe primarul Iașiului, Mihai Chirica, de legături cu mafia imobiliară și i-a îndemnat pe românii din diaspora […]