
Către: Ministerul Finanțelor, domnului Alexandru Nazare, ministru
De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea
Subiectul întrebării: Datoria publică peste pragul de 60% din PIB: cum pot fi indexate pensiile și acordat pachetul de solidaritate când legea îngheață cheltuielile sociale
Stimate domnule ministru,
Conform Programului de guvernare 2026-2028, datoria administrației publice a crescut de la circa 1.070 mld. lei în iulie 2025 la 1.205 mld. lei în iulie 2026, adică 60,4% din PIB, cu aproape 135 mld. lei într-un singur an. Dobânzile plătite în primele 8 luni din 2026 au urcat la 42,1 mld. lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Chiar programul recunoaște că „datoria crește mai repede decât scade deficitul” și că reducerea deficitului „nu este suficientă dacă ajustarea comprimă baza economică”. Prima rectificare bugetară, adoptată la 30 octombrie 2026, a confirmat această tendință și a majorat cheltuielile cu dobânzile cu încă 3,5 mld. lei, ceea ce reprezintă exact suma cu care a crescut deficitul cash în aceeași rectificare.
Ministerul Finanțelor a informat Guvernul, în august 2026, că datoria va ajunge la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028 și că va începe să scadă abia în orizontul 2030-2031, cu condiția aplicării consecvente a programului de ajustare fiscală. Țin să precizez că, în aceeași informare, ministerul a arătat că, în temeiul Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, depășirea pragului de 60% din PIB interzice Guvernului să aprobe măsuri care majorează cheltuielile totale de personal și cheltuielile totale cu asistența socială. Măsurile prevăzute pentru pragurile inferioare rămân, de asemenea, în vigoare, iar actul normativ de aplicare trebuie adoptat cel târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea, adică în a doua jumătate a anului 2026.
În ciuda faptului că legea impune aceste restricții, Programul de guvernare promite indexarea pensiilor începând cu 2027, un pachet de solidaritate pentru familiile afectate de scumpirea energiei, scutirea de CASS pentru mamele cu copii sub 2 ani și corectarea inechităților din salarizarea bugetarilor. Domnule ministru, una dintre cele două variante nu poate fi adevărată: fie aceste promisiuni sunt incompatibile cu legea și nu vor fi respectate, fie Guvernul pregătește o modificare a Legii nr. 69/2010 pe care nu a anunțat-o public. Consider că pensionarii și familiile vulnerabile au dreptul să știe care dintre cele două variante este cea pe care se construiește bugetul pe 2027!
Nu trebuie pierdut din vedere, de asemenea, că întreaga traiectorie a datoriei se sprijină pe o creștere economică de 2,2% în 2027, preluată din prognoza de primăvară a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în timp ce economia a scăzut cu 0,6% în primul semestru din 2026. Fiecare punct de creștere economică ratat și fiecare punct în plus la dobânzi împing datoria spre pragurile superioare, iar costul se plătește din banii care nu mai ajung la investiții, școli sau spitale.
Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi comunicați: