Interpelări

Costache Chertif – Întrebare – Situația actuală, regimul juridic și patrimonial, costurile și gradul de valorificare a infrastructurii de alimentare cu apă potabilă realizate în județul Arad în cadrul proiectului abandonat de export al apei potabile din România în Ungaria

Adresată: Domnului Marcel-Alexandru STOICA, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru mediu

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Situația actuală, regimul juridic și patrimonial, costurile și gradul de valorificare a infrastructurii de alimentare cu apă potabilă realizate în județul Arad în cadrul proiectului abandonat de export al apei potabile din România în Ungaria.

Domnule ministru,

În urmă cu aproximativ 15 ani, autoritățile române și cele maghiare au inițiat un proiect de cooperare transfrontalieră care viza transportul și furnizarea de apă potabilă din județul Arad către localități din estul Ungariei, în special din zona Békéscsaba, județul Békés. Proiectul urmărea valorificarea resurselor de apă din zona Aradului pentru alimentarea unor comunități din Ungaria confruntate cu probleme privind calitatea apei subterane, inclusiv cu concentrații ridicate de arsenic și alte elemente nedorite.

Proiectul prevedea realizarea unei conducte de aproximativ 33 de kilometri, dintre care circa 22 de kilometri urmau să fie amplasați pe teritoriul județului Arad, iar restul pe teritoriul Ungariei. Capacitatea de transport proiectată era de peste 36.000 de metri cubi de apă pe zi, fiind avută în vedere alimentarea cu apă potabilă a zeci de localități din estul statului vecin. Valoarea totală estimată a investiției era de aproximativ 10 milioane de euro.

Pentru implementarea proiectului, în anul 2011 a fost constituită societatea mixtă Aqua Trans Mureș S.A., având ca acționari Compania de Apă Arad S.A. și societatea maghiară Alföldvíz Zrt. din Békéscsaba, fiecare deținând câte 50% din capitalul social.

Potrivit informațiilor publicate în presa vremii, lucrările de pe teritoriul României au presupus realizarea unei infrastructuri de aproximativ 22 de kilometri de conductă, executată în proporție de circa 80%, precum și amenajarea unor puțuri de captare a apei. Costurile lucrărilor executate în județul Arad erau estimate, la momentul respectiv, la aproximativ 5 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată de partea maghiară, respectiv de autoritățile din județul Békés. Totodată, cheltuielile de funcționare ale societății mixte erau suportate de cei doi acționari.

Cu toate acestea, proiectul transfrontalier nu a mai fost finalizat. În perioada 2017-2018, partea maghiară a sistat finanțarea lucrărilor, optând ulterior pentru o soluție tehnică alternativă, bazată pe realizarea unor stații locale de tratare a apei. În consecință, proiectul de export al apei potabile din România a fost abandonat, iar infrastructura realizată pe teritoriul românesc a rămas fără destinația economică inițială.

Ulterior, societatea Aqua Trans Mureș S.A. a intrat în procedura insolvenței, deschisă în noiembrie 2019, iar apoi în faliment. Potrivit documentelor Consiliului Județean Arad, procedura de faliment a presupus valorificarea activelor societății, iar Județul Arad a întreprins demersurile necesare pentru achiziționarea acestora. Prin Hotărârea Consiliului Județean Arad nr. 399 din 27 octombrie 2022, bunurile achiziționate au fost declarate de interes public județean și concesionate Companiei de Apă Arad S.A., în vederea dezvoltării infrastructurii județene de apă. Valoarea de pornire aprobată pentru valorificarea bunurilor societății în faliment fusese de 727.269 lei, la care se adăuga TVA.

De asemenea, documentele financiare ale Companiei de Apă Arad indică un aport de capital al acesteia la societatea Aqua Trans Mureș S.A. în cuantum total de 1.959.000 lei, reprezentând 50% din capitalul social, constituit prin contribuții succesive începând din anul 2011. Aceste date ridică problema recuperării investițiilor și a cheltuielilor suportate de partea română, a raporturilor patrimoniale cu partenerul maghiar, precum și a costurilor suplimentare generate de falimentul societății mixte și de preluarea infrastructurii.

În aceste condiții, consider că este necesară clarificarea modului în care au fost administrate și valorificate resursele financiare și materiale implicate într-un proiect transfrontalier de asemenea amploare, dar și a beneficiilor efective pe care infrastructura rămasă le aduce în prezent cetățenilor României.

Având în vedere responsabilitățile ministerului dumneavoastră în domeniul administrației publice locale și al coordonării politicilor de dezvoltare a infrastructurii publice, vă rog respectuos să îmi comunicați, în urma consultării Consiliului Județean Arad, a Companiei de Apă Arad S.A. și a celorlalte instituții competente:

1.Care este situația tehnică, juridică, patrimonială și administrativă actuală a tuturor tronsoanelor de conductă, puțurilor de captare, instalațiilor și celorlalte obiective de infrastructură realizate pe teritoriul județului Arad în cadrul proiectului de export al apei potabile în Ungaria, cu precizarea lungimii efectiv executate, a amplasamentului, a gradului de funcționalitate și a entității care le deține, administrează sau exploatează în prezent.

    2.Care a fost valoarea totală a investițiilor realizate pe teritoriul României în cadrul acestui proiect, defalcată pe categorii de lucrări și cheltuieli, respectiv conducte, puțuri, instalații de captare și pompare, branșamente, studii, proiectare, avize, consultanță și alte cheltuieli conexe, cu indicarea sumelor exprimate în lei și euro și a anilor în care acestea au fost efectuate.

    3.Care au fost sursele de finanțare ale investițiilor efectuate pe teritoriul României, cu precizarea contribuțiilor efective ale autorităților române, ale Companiei de Apă Arad S.A., ale autorităților maghiare, ale societății Alföldvíz Zrt., precum și ale eventualilor finanțatori europeni sau ale altor instituții. Vă rog să precizați distinct ce sume au provenit din bugete publice românești, din fondurile proprii ale operatorului regional și din finanțări externe.

    4.Care a fost contribuția financiară totală a Companiei de Apă Arad S.A. la constituirea și funcționarea societății Aqua Trans Mureș S.A., inclusiv aportul de capital social de 1.959.000 lei, cheltuielile de funcționare, eventualele împrumuturi, garanții, plăți și alte obligații asumate, precum și care este situația contabilă și patrimonială actuală a acestor contribuții, cu indicarea sumelor recuperate și a celor nerecuperate.

    5.Care au fost obligațiile financiare și patrimoniale asumate de partea maghiară prin documentele de cooperare și prin actele constitutive sau contractuale ale societății Aqua Trans Mureș S.A., inclusiv în ceea ce privește finanțarea lucrărilor, acoperirea cheltuielilor de funcționare și recuperarea investițiilor în eventualitatea abandonării proiectului.

    6.Care a fost mecanismul juridic și financiar convenit între partenerii români și maghiari pentru recuperarea, rambursarea sau răscumpărarea investițiilor efectuate de partea română în situația nefinalizării proiectului și a renunțării la exportul de apă potabilă. Vă rog să precizați dacă au existat clauze contractuale exprese privind despăgubirea părții române, dacă acestea au fost activate și ce demersuri concrete au întreprins autoritățile române pentru recuperarea sumelor investite.

    7.Care este situația creanțelor pe care Compania de Apă Arad S.A., Județul Arad sau alte entități românești le-au avut ori le au față de Aqua Trans Mureș S.A., față de societatea maghiară Alföldvíz Zrt. sau față de autoritățile din Ungaria, cu precizarea cuantumului acestora, a stadiului recuperării și a eventualelor litigii sau proceduri de soluționare a diferendelor.

    8.Care au fost costurile suportate de Județul Arad pentru achiziționarea activelor Aqua Trans Mureș S.A. în cadrul procedurii de faliment, inclusiv prețul efectiv de adjudecare, TVA, cheltuielile aferente procedurii și eventualele costuri ulterioare de reevaluare, reabilitare, modernizare sau punere în funcțiune. Vă rog să precizați care este valoarea actuală de inventar a bunurilor preluate și regimul lor juridic și patrimonial.

    9.Care este destinația actuală a conductelor și puțurilor realizate în cadrul proiectului abandonat, respectiv în ce măsură acestea au fost integrate în sistemul regional de alimentare cu apă potabilă al județului Arad, ce capacitate de captare și transport au în prezent și dacă sunt utilizate integral, parțial sau se află în conservare.

    10.Prin câte localități din județul Arad este distribuită în prezent apa potabilă captată și transportată prin intermediul acestei infrastructuri și care este numărul total al consumatorilor casnici, instituționali și economici care beneficiază efectiv de această apă. Vă rog să prezentați situația defalcată pe fiecare localitate, cu indicarea populației deservite și a numărului de branșamente active.

    11.Care sunt cantitățile efective de apă potabilă captate și distribuite prin intermediul puțurilor și tronsoanelor de conductă provenite din proiectul Aqua Trans Mureș, exprimate în metri cubi pe zi și pe an, pentru fiecare dintre ultimii cinci ani, precum și care este gradul de utilizare a capacității tehnice disponibile.

    12.Dacă infrastructura preluată a necesitat investiții suplimentare pentru a putea fi utilizată în alimentarea localităților românești, care este valoarea acestora, cine le-a finanțat și ce lucrări de reabilitare, modernizare, extindere sau conectare la rețelele existente au fost realizate după preluarea bunurilor.

    13.Dacă au fost efectuate evaluări tehnico-economice și patrimoniale privind rentabilitatea utilizării actuale a infrastructurii, care sunt concluziile acestora și în ce măsură costurile inițiale și cele ulterioare au fost recuperate prin exploatarea sistemului de alimentare cu apă potabilă destinat consumatorilor din România.

    14.Dacă Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost informat, în perioada derulării proiectului și ulterior abandonării acestuia, cu privire la investițiile efectuate, la blocarea finanțării de către partea maghiară și la consecințele patrimoniale și financiare pentru autoritățile române, precum și dacă ministerul a întreprins sau intenționează să întreprindă demersuri pentru clarificarea situației și protejarea intereselor financiare ale entităților publice românești.

    15.Dacă există în prezent documente, acorduri sau angajamente bilaterale care mai reglementează raporturile patrimoniale și financiare rezultate din acest proiect și dacă autoritățile române au negociat ori intenționează să negocieze cu partenerii maghiari o soluție definitivă privind stingerea obligațiilor reciproce și recuperarea eventualelor prejudicii suportate de partea română.

      Vă solicit, totodată, să precizați dacă infrastructura realizată inițial pentru exportul apei potabile în Ungaria a devenit, în urma preluării și integrării sale în sistemul regional, o investiție efectiv valorificată în interesul cetățenilor români sau dacă o parte dintre resursele financiare și materiale angajate de partea română continuă să reprezinte pierderi nerecuperate.

      Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

      Rog ca răspunsul dumneavoastră, prezentant în scris, să fie însoțit de situații financiare și patrimoniale detaliate, defalcate pe surse de finanțare și categorii de cheltuieli, precum și de indicarea documentelor administrative și contractuale relevante, în măsura în care acestea pot fi comunicate potrivit legii.

      Mai multe din
      Interpelări
      AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
      Interesele românilor pe primul loc!
      In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
      © 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.