Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei Natalia-Elena Intotero, ministru

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul interpelării: Clarificarea circumstanțelor morții zimbrului găsit decapitat în județul Bistrița-Năsăud și evaluarea măsurilor de protecție a speciei Bison bonasus

Stimată Doamnă Ministru,

În seara zilei de 8 octombrie 2026, un exemplar de zimbru, specie strict protejată, a fost găsit mort și decapitat pe Valea Ilvelor, în județul Bistrița-Năsăud. În cauză a fost deschis un dosar penal, iar autoritățile au dispus efectuarea necropsiei pentru stabilirea exactă a cauzei morții.

Cazul are și o încărcătură istorică aparte pentru această regiune. În jurul anului 1840, un zimbru era împușcat pe Valea Leșului, în locul cunoscut sub denumirea de Lunca Zimbrului. Aproape două secole mai târziu, revenirea zimbrilor în libertate pe Valea Ilvelor ar fi trebuit să reprezinte măsura succesului programelor de conservare, nu începutul unei noi tragedii.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, exemplarul găsit mort cântărea peste 800 de kilograme și fusese observat în ultimele săptămâni în localitățile din Valea Ilvelor. Cu puțin timp înainte de deces, animalul prezenta o stare de sănătate aparent alterată, motiv pentru care o echipă de medici veterinari a intervenit, acesta fiind sedat, investigat și tratat. Ulterior intervenției existau imagini care indicau că zimbrul își revenise. În ziua următoare, acesta a fost găsit mort și fără cap.

Aceste împrejurări impun evitarea oricărei concluzii premature. Decapitarea animalului ridică suspiciuni evidente cu privire la posibilitatea unei fapte de braconaj, dar cauza efectivă a decesului trebuie stabilită prin probe medico-legale și veterinare. În același timp, trebuie clarificat dacă intervenția asupra animalului a respectat integral procedurile aplicabile unei specii strict protejate.

Zimbrul, Bison bonasus, este o specie de interes comunitar care beneficiază de protecție strictă potrivit legislației naționale și europene. Tocmai de aceea, orice intervenție asupra unui asemenea exemplar trebuie realizată în condiții riguros reglementate și cu respectarea tuturor procedurilor veterinare și de protecție a faunei.

În aceste condiții, vă solicit să îmi comunicați:

1. Care era originea exactă a exemplarului de zimbru găsit mort pe Valea Ilvelor, din ce populație sau program de reintroducere provenea, când fusese eliberat în libertate și dacă animalul era individualizat și monitorizat prin mijloace specifice.
2. Ce instituție avea responsabilitatea monitorizării acestui exemplar după eliberarea sa în libertate și ce informații existau cu privire la deplasările și starea sa de sănătate în perioada anterioară decesului.
3. În baza cărei proceduri și la solicitarea cărei instituții a fost efectuată intervenția medico-veterinară asupra zimbrului înaintea decesului.
4. Dacă pentru tranchilizarea exemplarului exista autorizația sau derogarea necesară potrivit legislației privind protecția speciilor și cine a emis-o.
5. Ce substanță sau combinație de substanțe a fost utilizată pentru sedare, în ce doză, raportat la masa estimată a animalului, cine a administrat-o și dacă medicul veterinar care a realizat procedura deținea toate autorizările necesare.
6. Ce investigații, probe biologice și tratamente au fost efectuate în timpul intervenției, ce diagnostic prezumtiv a fost formulat și care au fost rezultatele analizelor recoltate.
7. Cât timp a fost monitorizat animalul după administrarea sedativului și ce parametri au fost urmăriți înainte de a se considera că acesta își revenise și putea fi lăsat din nou nesupravegheat.
8. Care sunt concluziile necropsiei și ale eventualelor analize toxicologice privind cauza morții și dacă a fost identificată vreo legătură între deces și intervenția medicală efectuată anterior.
9. Dacă au fost identificate leziuni provocate prin împușcare sau prin alte mijloace anterior decesului și dacă, din datele disponibile, decapitarea s-a produs înainte sau după moartea animalului.
10. Dacă a fost recuperat capul zimbrului și ce măsuri au fost luate pentru identificarea persoanei sau persoanelor care l-au îndepărtat.
11. Ce informații deține Ministerul cu privire la ipoteza braconajului și ce instituții participă, în limitele competențelor lor, la investigarea acestui caz.
12. Ce sancțiuni sunt aplicabile pentru uciderea, capturarea, deținerea sau comercializarea ilegală a unui exemplar din specia Bison bonasus și dacă Ministerul consideră actualul regim sancționator suficient pentru descurajarea unor asemenea fapte.
13. Ce proceduri există în prezent pentru situațiile în care exemplare de zimbru reintroduse în sălbăticie părăsesc zonele obișnuite și ajung în apropierea localităților, gospodăriilor sau drumurilor publice.
14. Dacă autoritățile locale, structurile silvice, gestionarii fondurilor cinegetice, poliția și serviciile veterinare sunt informate în mod sistematic cu privire la prezența exemplarelor de zimbru aflate în asemenea situații și dacă există un mecanism unic de intervenție.
15. Câte cazuri de braconaj, ucidere ilegală, rănire sau dispariție suspectă a unor exemplare de zimbru au fost înregistrate în România în ultimii zece ani și câte dintre acestea s-au finalizat prin identificarea și sancționarea persoanelor responsabile.
16. Dacă Ministerul intenționează să revizuiască mecanismele de monitorizare a zimbrilor reintroduși în libertate, inclusiv prin extinderea utilizării sistemelor GPS, îmbunătățirea cooperării interinstituționale și adoptarea unor protocoale unitare de intervenție în cazul animalelor bolnave, rănite sau ajunse în zone locuite.

Consider că acest caz nu poate fi redus la moartea unui singur animal. Reintroducerea zimbrului în fauna sălbatică a României presupune investiții, eforturi de conservare și ani de muncă, iar succesul acestor programe trebuie măsurat și prin capacitatea statului de a proteja efectiv animalele după revenirea lor în libertate.

Nu putem formula acuzații înaintea finalizării anchetei și a expertizelor. Putem însă solicita transparență și putem cere ca fiecare ipoteză să fie verificată: braconajul, intervenția ilegală asupra cadavrului, starea medicală anterioară și modul în care a fost realizată și monitorizată procedura de tranchilizare.

După aproape două secole de la dispariția zimbrului din aceste locuri, revenirea sa ar trebui să fie o dovadă că societatea românească a învățat să repare o parte din ceea ce a pierdut. Avem obligația ca această revenire să fie însoțită de protecție reală, nu doar de statut juridic și de proiecte de conservare.