Adresată: Prim-ministrului României, domnului Luca-Alexandru Niculescu

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr. nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul interpelării: Un oficial ucrainean pentru „coordonarea navigației” pe Canalul Sulina: Poate deveni o astfel de „coordonare” un risc pentru securitatea națională a României?

Stimate Domnule Prim-ministru,

Vă adresez această interpelare pentru că tulcenii știu mai bine decât oricine ce înseamnă războiul de la granița de nord a țării. De patru ani, singurul lucru care funcționează cu adevărat în județul Tulcea este RO-Alert: mii de mesaje de alertă au sunat pe telefoanele oamenilor, iar fragmente de dronă au căzut pe teritoriul județului. De un an și jumătate vă trimit, prin ministerele de resort, întrebări și interpelări pentru a afla date, explicații și soluții, iar răspunsurile arată că, în județul Tulcea, sunt înregistrate 23 de adăposturi de protecție civilă, toate în municipiul Tulcea, din care doar 4 sunt funcționale, iar 13 nu funcționează deloc. Cu alte cuvinte, tulcenii trăiesc la granița unui război fără adăposturi, fără sprijin economic și fără ca nicio instituție să îi spună cine răspunde de siguranța lor.

În acest context, mi se pare firesc ca aceiași oameni să fie îngrijorați când citesc că Ministerul pentru Refacere, Infrastructură și Transporturi din Ucraina ar fi transmis Ministerului Transporturilor din România o adresă oficială, prin care ar solicita aprobarea detașării și găzduirii la sediul AFDJ Galați a unui înalt oficial al Autorității Porturilor Maritime din Ucraina, cu scopul declarat de a „îmbunătăți coordonarea navigației” prin Canalul Sulina. Sursele spun, de asemenea, că adevăratul scop ar fi acela ca navele care încarcă și descarcă în porturile ucrainene să aibă prioritate în fața celor care merg spre porturile românești. Pe 5 octombrie, la Constanța, partea ucraineană ar fi anunțat că România „va invita” un reprezentant al acestei autorități, iar de partea română nu a apărut nicio clarificare. Nimeni nu contestă că România trebuie să sprijine Ucraina, iar tranzitul cerealelor pe Dunăre contează pentru ea, dar Canalul Sulina se află integral pe teritoriul și sub jurisdicția României, iar decizia privind trecerea navelor trebuie să rămână exclusiv a statului român.

Tulcenii nu au uitat nici istoria. Au văzut cum nava ucraineană Rostok s-a scufundat în 1991 în dreptul localității Partizani, pe cel mai îngust sector al canalului, a blocat navigația luni de zile, iar ranfluarea și litigiile de după au durat peste 14 ani și au costat statul român zeci de milioane de euro. Au văzut cum adâncirea brațului Bâstroe, în ciuda protestelor și avizelor de mediu ale părții române, afectează echilibrul hidrologic și de mediu al Deltei Dunării, iar costurile acestor acțiuni încă nu au fost evaluate public. Au citit și că, pe 5 iunie 2026, o dronă maritimă a explodat în Portul Constanța, în apropierea unor obiective strategice. Există posibilitatea ca, într-un asemenea context, accesul unui oficial străin într-o instituție care gestionează traficul, datele și deciziile operative de pe Sulina să reprezinte un risc pentru securitatea națională, iar acest lucru trebuie analizat în mod serios înainte de orice aprobare, nu după.

Având în vedere cele de mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. A fost informat Guvernul României, direct sau prin Ministerul Transporturilor, despre existența unei adrese a părții ucrainene privind detașarea unui oficial la AFDJ Galați? Dacă da, când, de către cine și a fost subiectul analizat în ședința Guvernului sau în alt cadru oficial?
2. Câte solicitări asemănătoare (prezența unor oficiali străini în instituții române care gestionează traficul naval, „coordonare comună”, zile separate de trecere, pilotaj dedicat sau alte facilități) a primit România din partea Ucrainei în ultimii ani și cum au fost soluționate fiecare dintre ele?
3. Ce tratate, acorduri, memorandumuri sau alte înțelegeri sunt în vigoare între România și Ucraina privind navigația pe Dunăre și pe Canalul Sulina și ce angajamente concrete ne revin din acestea? Se negociază în prezent vreun document nou și, dacă da, în ce stadiu se află și cine participă la negocieri?
4. A fost realizată o evaluare de securitate națională (cu avizul SRI, SIE, Ministerului Apărării Naționale sau al altor instituții competente) cu privire la accesul unui oficial străin la datele și deciziile operative ale AFDJ Galați, având în vedere că Sulina este o infrastructură critică, într-o zonă vizată de incidente cu drone? Dacă nu, de ce și când va fi făcută?
5. Ce garanții oferă Guvernul că decizia privind ordinea de trecere a navelor prin Canalul Sulina rămâne exclusiv la autoritățile române și că navele care merg spre porturile românești și moldovenești nu vor fi dezavantajate față de cele care merg spre porturile ucrainene? Ce impact estimați asupra costurilor de operare ale transportatorilor și asupra porturilor românești?
6. Ce evaluare a făcut Guvernul asupra efectelor financiare, hidrologice și de mediu ale adâncirii brațului Bâstroe asupra Deltei Dunării, ce demersuri a făcut România în ultimii ani față de partea ucraineană și ce răspunsuri a primit?
7. Ce primește România în schimb pentru sprijinul acordat și ce soluții concrete are Guvernul pentru tulcenii care trăiesc la granița unui război, respectiv adăposturi funcționale în fiecare localitate, dotarea ISU Delta, pregătirea populației și sprijin economic real pentru turismul și transportul din zonă?
8. Veți face publice, pentru transportatori, pentru locuitorii județului Tulcea și pentru opinia publică, adresa primită de la partea ucraineană, răspunsul României și textul înțelegerilor de la Constanța din 5 octombrie?