Pe 23 septembrie 2026, guvernul federal german a aprobat un plan de acțiune în zece puncte împotriva fraudei cu prestații sociale și a exploatării. Tema este deosebit de sensibilă în Renania de Nord-Westfalia, înaintea alegerilor din primăvara anului 2027, iar planul prezintă rețelele care aduc în Germania persoane sărace, în principal din România și Bulgaria, ca țintă principală. Același plan prevede că Germania va susține la nivel european o reevaluare a cadrului privind libera circulație și accesul la prestații sociale, inclusiv la prestațiile familiale.
Pe 28 octombrie 2026, copreședinta AfD, principalul partid de opoziție din Bundestag, a afirmat public că tot mai mulți migranți din România „jefuiesc” sistemul social german. Afirmația s-a sprijinit pe cheltuielile din Magdeburg, care, potrivit unui documentar al televiziunii publice MDR, au crescut de la circa 140.000 de euro în 2013 la peste 3 milioane de euro în 2025. Pe același fond, liderul partidului BSW a cerut oprirea alocațiilor pentru copiii care locuiesc în afara Germaniei. Ministerul Afacerilor Externe a răspuns abia pe 4 noiembrie, după o săptămână, printr-o declarație generală, care respinge instrumentalizarea politică a prezenței românilor și invocă „dialogul diplomatic permanent”, fără să spună ce demersuri au fost făcute, la ce nivel și cu ce rezultat.
Discursul public german amestecă două probleme distincte, iar statul român are interese clare în ambele. Prima este frauda organizată, ale cărei victime sunt adesea cetățeni români vulnerabili, recrutați din România cu promisiuni false. Destructurarea acestor rețele este o obligație a autorităților române, nu doar a celor germane, iar până acum nu a existat niciun semnal public că Bucureștiul își asumă această parte. A doua problemă este dreptul lucrătorilor români de a beneficia de prestații familiale în condiții de egalitate cu cetățenii germani, drept care este garantat de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, inclusiv pentru membrii de familie care locuiesc în alt stat membru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, prin hotărârea din 16 iunie 2022 în cauza C-328/20, Comisia/Austria, că indexarea alocațiilor în funcție de statul de reședință al copilului încalcă dreptul Uniunii. Dacă cadrul european va fi redeschis la inițiativa Germaniei și sub presiunea politicii interne germane, restricțiile îi vor lovi pe sute de mii de români care muncesc legal și își plătesc contribuțiile.
România nu are, până la această dată, o poziție publică față de inițiativa germană: Guvernul nu a spus dacă a fost consultat la elaborarea planului din septembrie, nu a evaluat câți cetățeni români pot fi afectați de măsurile deja aplicate și nu a prezentat niciun mecanism comun cu autoritățile germane împotriva rețelelor de recrutare.
De aceea, cer Ministerului Afacerilor Externe să facă publice demersurile efectuate față de autoritățile germane după 28 octombrie. Cer Guvernului să formuleze și să prezinte Parlamentului poziția pe care România o va susține în Consiliul UE față de orice propunere de restrângere a accesului la prestații familiale. Cer Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Muncii să publice o evaluare a impactului măsurilor germane asupra cetățenilor români. Le cer, de asemenea, să solicite autorităților germane date oficiale privind numărul românilor din Germania și contribuția lor la sistemul german de asigurări sociale, singurul răspuns serios la un narativ construit pe cifre scoase din context. Nu în ultimul rând, cer autorităților române să constituie, împreună cu cele germane, echipe comune de anchetă împotriva rețelelor care exploatează cetățeni români, pentru că protejarea victimelor și protejarea reputației comunității românești sunt aceeași obligație.
