Către: Ministerul Energiei, domnului ministru Dumitru Chisăliță,
            Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Natalia-Elena INTOTERO, 

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări despre oprirea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, soluțiile pentru asigurarea apei de răcire și acoperirea deficitului de producție în sezonul rece 2026-2027

                                 Stimați miniștri,

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă este oprită complet din data de 13 august 2026, ambele reactoare fiind nefuncționale din cauza debitelor scăzute ale Dunării, ceea ce lasă un gol de aproximativ 18 până la 20% în producția națională de energie electrică, acesta fiind aportul obișnuit al energiei nucleare în sistem. România se află în alertă energetică din 1 august, iar deficitul este acoperit din importuri.

Situația hidrologică este documentată și se agravează, întrucât debitul la intrarea în țară, la Baziaș, a coborât la 1.600 metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală pentru luna septembrie de 3.800 metri cubi pe secundă, adică o scădere de 58%, iar prognoza indică o coborâre suplimentară, până la aproximativ 1.350 metri cubi pe secundă. Secretarul de stat din Ministerul Energiei a declarat public că nu se întrevede posibilitatea redeschiderii centralei, întrucât nu există nivelul necesar pentru pompele de răcire, și că nu poate fi avansată o dată certă de repornire.

Domnule ministru al energiei, vă atrag atenția că, deși seceta este un fenomen climatic asupra căruia nimeni nu are control, lipsa unui plan pregătit din timp aparține exclusiv autorităților, cu atât mai mult cu cât proiectul structural Bala II, aprobat prin hotărâre de guvern încă din anul 2024, tocmai pentru regularizarea debitelor pe brațele Dunării, nu a ajuns nici astăzi în execuție, iar acum se discută despre actualizarea indicatorilor tehnico-economici, adică despre reluarea unor etape care ar fi trebuit încheiate demult.

Măsurile adoptate până acum au caracter de avarie – din Fondul de rezervă bugetară au fost alocate 12,1 milioane de lei doar pentru lucrările din luna august, din care 7 milioane de lei pentru scufundarea unor barje destinate dirijării debitului de la gura brațului Bala spre Dunărea Veche și 5,1 milioane de lei pentru dragajul a 100.000 de metri cubi de nisip în punctele critice Turcescu-Caragheorghe și Cochirleni, plata fiind eșalonată. Se vorbește, de asemenea, despre pompe de urgență în coordonare cu Ministerul Apărării Naționale și cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ori despre transferuri de apă din Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Deci, în locul unei investiții planificate, statul plătește intervenții punctuale, an de an, iar perspectiva pe termen mediu este și mai dificilă, pentru că Unitatea 1 intră anul viitor în retehnologizare planificată, ceea ce va produce o nouă pierdere de capacitate, de această dată prelungită și cunoscută dinainte. La toate acestea se adaugă dimensiunea de securitate, în condițiile în care o dronă a explodat recent în Portul Constanța, iar infrastructura energetică și cea de transport pe apă din județ se află în imediata apropiere a zonei de conflict.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este, la data răspunsului, starea celor două unități de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, care este nivelul minim al debitului necesar repornirii în siguranță și ce prognoză aveți privind data reluării producției?
2. Care este valoarea totală a pierderilor înregistrate de Societatea Națională Nuclearelectrica din 13 august 2026 până în prezent, exprimată în producție nelivrată și în venituri nerealizate?
3. Ce cantități de energie electrică a importat România din 1 august 2026 până la data răspunsului, la ce preț mediu, din ce state, și care este costul suplimentar suportat de sistem comparativ cu perioada similară a anului trecut?
4. Ce efect a avut oprirea centralei asupra prețului energiei electrice plătit de consumatorii casnici și industriali și ce estimare aveți pentru lunile de iarnă?
5. Ce plan are Ministerul Energiei pentru acoperirea deficitului de producție în sezonul rece 2026-2027, cu precizarea capacităților care vor fi mobilizate, a cantităților estimate și a costurilor aferente, în ipoteza în care centrala nu poate fi repornită?
6. Care este calendarul retehnologizării Unității 1, când începe oprirea planificată, cât durează, ce capacitate se pierde suplimentar și cum se corelează aceasta cu situația actuală?
7. Care este stadiul proiectului Bala II, ce sume au fost cheltuite până în prezent, la ce dată se estimează finalizarea actualizării indicatorilor tehnico-economici, când va fi lansată procedura de atribuire a lucrărilor și care este termenul realist de punere în funcțiune?
8. Ce sume au fost alocate în total din Fondul de rezervă bugetară pentru lucrările de urgență pe Dunăre în anul 2026, ce lucrări au fost executate, de către ce operatori, și care sunt rezultatele măsurate ale acestora asupra nivelului apei în zona prizelor de răcire?
9. Care este soluția tehnică permanentă avută în vedere pentru asigurarea apei de răcire la Cernavodă, inclusiv pentru cele două unități noi prevăzute în programul de dezvoltare, și ce investiție presupune aceasta?
10. Ce măsuri de protecție fizică și antiaeriană sunt asigurate pentru Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră și pentru infrastructura energetică din județul Constanța, în contextul incidentelor cu aeronave fără pilot înregistrate în zonă?
11. Ce plan de raționalizare ori de limitare a consumului este pregătit pentru situația în care deficitul de producție se suprapune peste un val de ger prelungit, care este ordinea de prioritate a categoriilor de consumatori și a fost acesta comunicat operatorilor economici și autorităților locale din județul Constanța?