Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului Valentin-Sorin Costreie, ministru

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Clarificări privind implicarea Serviciului Român de Informații în mediul școlar, instruirea cadrelor didactice pentru profilarea elevilor și impactul asupra drepturilor fundamentale ale minorilor

                                 Stimate domnule ministru,

Dezvăluirile recente din spațiul public, aduse la lumină prin investigații jurnalistice aprofundate (publicate pe platforma Snoop.ro sub titlul „SRI în școli: Serviciul a instruit profesori din țară să identifice și să raporteze elevi care ar putea ajunge teroriști”), aduc în atenție o direcție alarmantă și profund îngrijorătoare a politicilor de securitate din România: pătrunderea serviciilor de informații în instituțiile de învățământ și transformarea școlilor în spații de supraveghere și delațiune. Faptul că numeroase cadre didactice din întreaga țară au fost instruite de către reprezentanții serviciilor secrete pentru a identifica, monitoriza și raporta elevi considerați „suspecți” sau susceptibili de radicalizare reprezintă o depășire gravă a limitelor statului de drept și o amenințare directă la adresa drepturilor fundamentale ale copiilor și tinerilor.

Școala românească ar trebui să fie un spațiu sigur de educație, dezvoltare personală, încredere și liberă exprimare, bazat pe parteneriatul pedagogic dintre profesor și elev. Cooptarea profesorilor în activități de tip informativ și transformarea lor în agenți de semnalare a unor potențiale riscuri de securitate în rândul unor minori distruge însăși esența relației de încredere din sălile de clasă. Această abordare riscă să ducă la stigmatizarea abuzivă a unor elevi, la interpretarea subiectivă a comportamentelor adolescentine firești prin prisma unor grile de securitate opace și la crearea unui climat de frică, suspiciune și autocenzură în rândul tinerilor. Mai mult, lipsa unei transparențe instituționale prealabile, a unui cadru legal dezbătut public și a unei consultări reale cu asociațiile de părinți, elevi și experți în educație ridică mari semne de întrebare privind legalitatea și legitimitatea unor asemenea protocoale sau programe desfășurate în sistemul de învățământ.

În județul Mureș, un județ caracterizat printr-o diversitate etnică și culturală complexă, o astfel de politică de profilare și raportare a elevilor poate avea efecte deosebit de delicate și periculoase. În loc să fie alocate resurse pentru sprijinirea psihologică a copiilor, combaterea bullying-ului și asigurarea consilierilor școlari specializați în unitățile de învățământ din județ, se implementează măsuri de securitizare excesivă care pot fărâmița comunitățile școlare și pot vulnerabiliza suplimentar elevii.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, domnule director, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este temeiul legal exact, baza instituțională și cadrul normativ în baza căruia Serviciul Român de Informații desfășoară activități de instruire a cadrelor didactice din școlile din România pentru identificarea și raportarea elevilor vizați de riscuri de securitate sau radicalizare?
2. Au fost încheiate protocoale de colaborare oficiale, asumate public între Ministerul Educației și Serviciul Român de Informații pentru implementarea acestor programe în unitățile de învățământ preuniversitar? Dacă da, care sunt clauzele acestor documente și de ce nu au fost supuse unei dezbateri publice transparente?
3. Cum se garantează protecția datelor cu caracter personal ale minorilor și cum sunt prevenite abuzurile, stigmatizarea sau etichetarea greșită a elevilor pe baza unor evaluări subiective efectuate de cadre didactice care nu au pregătire psiho-sociologică specializată în acest sens?
4. Care este situația la nivelul județului Mureș, respectiv câte unități de învățământ au fost incluse în astfel de programe de instruire, câți profesori au participat la sesiunile organizate de structurile de securitate și care sunt criteriile operative utilizate pentru evaluarea comportamentului elevilor mureșeni?
5. În condițiile în care școlile din județul Mureș se confruntă cu un deficit de psihologi școlari și consilieri educaționali, de ce se investește în programe de vigilență informativă în loc să se aloce fonduri pentru sprijinirea reală a sănătății mintale și a incluziunii elevilor?