Adresată: Domnului Mihai DIMIAN, ministru interimar al Educației și Cercetării
De către: Senator Costache CHERTIF
Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș
Obiectul întrebării: Situația rețelei publice de învățământ preșcolar din România, evoluția numărului de grădinițe de stat, gradul de ocupare a acestora și măsurile pentru extinderea infrastructurii preșcolare.
Domnule ministru interimar,
Accesul copiilor la educația preșcolară reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea lor cognitivă, emoțională și socială, pentru reducerea inegalităților de șanse și pentru pregătirea integrării ulterioare în sistemul de învățământ. Totodată, existența unei rețele suficiente și accesibile de grădinițe publice constituie o responsabilitate importantă a statului, cu implicații directe asupra vieții familiilor, a participării părinților pe piața muncii și a dezvoltării comunităților locale.
Cu toate acestea, datele statistice și analizele publicate în ultimii ani semnalează o reducere considerabilă a rețelei de învățământ preșcolar din România. Potrivit analizei Monitorul Social a Fundației Friedrich Ebert România, publicată la 22 noiembrie 2024, în anul 2023 existau 10.485 de unități de învățământ preșcolar, incluzând atât grădinițele cu personalitate juridică, cât și structurile arondate altor unități de învățământ, față de 12.529 de grădinițe înregistrate în anul 1990. Analiza atrage atenția asupra diminuării infrastructurii preșcolare și asupra necesității corelării numărului de unități cu distribuția teritorială a copiilor.
În același timp, datele prezentate de presă, pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică, evidențiază discrepanțe importante între evoluția numărului de grădinițe și cea a populației de vârstă preșcolară. Potrivit unei relatări Mediafax din 19 noiembrie 2024, între anii 2002 și 2006, numărul grădinițelor ar fi scăzut de la aproximativ 9.500 la 1.500, în timp ce numărul copiilor cu vârste între 3 și 6 ani s-a menținut relativ constant, în jurul valorii de 875.000-886.000. Aceeași relatare semnalează diferențe regionale semnificative și o creștere a numărului mediu de copii raportat la unitățile de învățământ preșcolar.
Problema nu este însă exclusiv una statistică. Reducerea sau insuficienta dezvoltare a rețelei publice poate conduce la supraaglomerarea grupelor, la presiuni suplimentare asupra personalului didactic și nedidactic, la dificultăți de înscriere și la creșterea costurilor suportate de familiile care recurg la servicii private. În comunitățile rurale sau în zonele insuficient deservite, distanța până la cea mai apropiată grădiniță poate deveni, de asemenea, un obstacol real în calea participării regulate a copiilor la educația timpurie.
Un articol publicat de HotNews la 13 octombrie 2023, care prezintă rezultatele unui studiu realizat în cadrul proiectului „Start în educație”, indica faptul că, dintre părinții copiilor care frecventau doar parțial grădinița, 45% invocau lipsa resurselor financiare, iar 32% distanța prea mare până la unitatea de învățământ. Aceste date subliniază faptul că accesul formal la educație nu garantează, în sine, participarea efectivă și constantă a copiilor.
În aceste condiții, consider necesară o evaluare națională actualizată, detaliată teritorial și fundamentată pe date comparabile, a capacității sistemului public de învățământ preșcolar, a gradului de ocupare a unităților existente și a investițiilor realizate de stat pentru dezvoltarea acestei infrastructuri.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:
1.Care este situația actualizată a rețelei publice de învățământ preșcolar din România, defalcată pentru fiecare județ și pentru municipiul București, cu indicarea numărului total de grădinițe și a numărului de unități sau structuri preșcolare arondate altor unități de învățământ, cu precizarea distinctă a celor cu personalitate juridică și a celor fără personalitate juridică, precum și a limbii de instruire. Vă solicit ca datele să fie prezentate separat pentru mediul urban și mediul rural și, după caz, pe tipuri de program: normal, prelungit și săptămânal.
2. Care este numărul total al copiilor înscriși în învățământul preșcolar public, defalcat pe județe și pe municipiul București, pe grupe de vârstă și pe grupe de nivel – mică, mijlocie și mare. Vă rog să indicați, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de nivel județean, numărul de copii înscriși, numărul de locuri disponibile, numărul de cereri de înscriere nesoluționate și, dacă aceste date sunt disponibile, numărul copiilor aflați pe listele de așteptare.
3. Care este situația resurselor umane din grădinițele publice, defalcată pe județe și pe municipiul București, cu indicarea numărului de cadre didactice, a personalului didactic auxiliar și a personalului administrativ, nedidactic și de îngrijire. Vă solicit să precizați distinct numărul posturilor aprobate, al posturilor ocupate și al posturilor vacante, precum și numărul cadrelor didactice titulare, suplinitoare și al personalului încadrat cu contracte pe durată determinată, în măsura în care evidențele ministerului permit această clasificare.
4. Care este numărul mediu de copii pe grupă și pe cadru didactic în învățământul preșcolar public, la nivel național și pentru fiecare județ și municipiul București. Vă rog să indicați numărul grupelor care funcționează la capacitatea maximă sau peste capacitatea prevăzută de normele aplicabile, precum și situația unităților în care cererea de înscriere depășește numărul de locuri disponibile.
5. Care a fost evoluția anuală, începând cu anul 1990 și până la ultimul an pentru care există date statistice definitive, a numărului de grădinițe publice înființate, construite, extinse, reabilitate, reorganizate, comasate sau desființate. Vă solicit să prezentați distinct, pentru fiecare an și fiecare județ, numărul grădinițelor nou-construite și date în folosință, al celor înființate prin alte modalități administrative, al celor redeschise după o perioadă de suspendare, precum și al celor desființate ori comasate. Pentru fiecare categorie, vă rog să precizați numărul de locuri nou-create sau pierdute și, în măsura disponibilității datelor, sursa finanțării și valoarea investițiilor publice.
6. Ce programe naționale sau europene de investiții pentru construirea și extinderea grădinițelor publice au fost derulate în perioada 1990-2026 și care sunt rezultatele acestora. Vă solicit să indicați, pentru fiecare program, numărul obiectivelor aprobate, începute și finalizate, numărul de locuri preșcolare create, fondurile alocate și efectiv cheltuite, precum și distribuția teritorială a investițiilor. Totodată, vă rog să precizați câte proiecte sunt în curs de execuție, câte sunt întârziate și care sunt principalele cauze ale întârzierilor.
7. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Educației și Cercetării pentru reducerea deficitului de locuri în grădinițele publice, diminuarea supraaglomerării și asigurarea accesului echitabil la educația preșcolară în toate județele și în municipiul București. Vă rog să precizați dacă ministerul dispune de o evaluare națională a necesarului de locuri, fundamentată pe evoluțiile demografice și pe distribuția teritorială a copiilor, dacă există un program multianual de construire și înființare de noi grădinițe publice și care sunt obiectivele, termenele, sursele de finanțare și indicatorii de rezultat asumați pentru perioada 2026-2030.
Vă rog ca răspunsul să cuprindă, pe cât posibil, tabele statistice distincte pentru fiecare județ și pentru municipiul București, precum și serii cronologice anuale, astfel încât să poată fi evaluată în mod obiectiv evoluția infrastructurii preșcolare și a capacității statului de a asigura accesul copiilor la educație timpurie.
