Răzvan Biro – Declarație politică – Nicușor Dan ține România captivă în criză

România traversează unul dintre cele mai dificile momente politice și economice din ultimii ani. De peste patru luni, țara nu are un Guvern cu puteri depline, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Într-un asemenea moment, rolul președintelui României ar trebui să fie acela de mediator, de garant al funcționării instituțiilor și de factor capabil să construiască o ieșire din blocaj. Din păcate, Nicușor Dan nu a reușit nici să coaguleze o majoritate pentru un Guvern stabil, nici să deschidă în mod serios discuția despre întoarcerea la vot.
Criza politică se suprapune peste o situație economică gravă. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. În iulie 2026, rata anuală a inflației armonizate a fost de 8,2%, din nou cea mai mare din Uniune. Comisia Europeană estimează pentru 2026 o creștere economică de numai 0,1% și constată că România continuă să suporte costuri ridicate de finanțare. Prețurile energiei și ale carburanților apasă asupra familiilor, industriei, transportatorilor și fermierilor, iar presiunea fiscală afectează direct mediul privat.
Nici așa-numitele reforme fiscale ale Guvernului Bolojan nu au rezolvat problema de fond. Ajustarea bugetară a produs un cost economic considerabil, iar o analiză recentă estimează că economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă într-un singur an, cele mai multe în sectorul privat, în timp ce numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 51.000.
Se impune un echilibru bugetar, dar nu prin descurajarea muncii, a investițiilor și a antreprenoriatului. O reformă adevărată trebuie să reducă risipa statului și să protejeze economia care produce. Tocmai de aceea, România are nevoie urgentă de stabilitate politică și de un Guvern cu legitimitate solidă.

În acest context, lipsa de acțiune de la Cotroceni devine cu atât mai greu de justificat. În loc să vedem o președinție concentrată pe rezolvarea crizei interne, vedem un șef al statului mult mai prezent în temele de politică externă privind Republica Moldova și Ucraina decât în găsirea unei soluții politice pentru România.
La această criză se adaugă modul părtinitor în care Nicușor Dan a abordat relația cu partidele parlamentare, președintele părând să împartă cetățenii între voturi acceptabile și voturi indezirabile. AUR reprezintă una dintre cele mai importante forțe politice din Parlament, fiind al doilea grup ca mărime din Camera Deputaților. Excluderea din start a unei asemenea forțe politice dintr-un dialog real pentru guvernare nu reduce tensiunile, ci adâncește faliile dintre partide și instituții, pe de o parte, și o parte importantă a societății, pe de altă parte.
În condițiile actuale, în care Parlamentul nu mai poate produce o majoritate funcțională, soluția democratică este întoarcerea la cetățeni. Constituția oferă această posibilitate. Potrivit acesteia, președintele poate dizolva Parlamentul dacă, în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, nu a fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului și au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Așadar, Nicușor Dan nu trebuie să excludă alegerile anticipate.
Alegerile anticipate nu sunt o anomalie democratică. Dimpotrivă, ele reprezintă un mecanism democratic la care au recurs mai multe țări occidentale. Germania a organizat alegeri anticipate în 2025, după pierderea votului de încredere de către cancelar; Franța a organizat alegeri legislative anticipate în 2024, după dizolvarea Adunării Naționale; în Spania, blocajul privind învestirea unui Guvern a dus, în 2016, la dizolvarea Parlamentului și la revenirea la urne. Mecanismele constituționale diferă, dar principiul este același: atunci când instituțiile nu mai pot produce stabilitate, cetățenii trebuie să poată reașeza raportul de forțe prin vot.
România are nevoie de responsabilitate, de un Guvern legitim și de o majoritate care să reflecte realitățile politice și economice ale momentului. Președintele trebuie să înceteze să trateze alegerile anticipate ca pe un subiect interzis și să deschidă calea constituțională către o soluție.