Către: Ministerul Energiei, domnului Ilie Bolojan, prim-ministru, ministru interimar

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Vulnerabilitatea Sistemului Energetic Național la vârful de consum și prețul record al energiei electrice suportat de cetățean

Domnule ministru,

În ziua de 29 iunie 2026, pe fondul valului de caniculă, România a avut cel mai scump preț la energie electrică din Europa, cu o medie pe Piața pentru Ziua Următoare de 1.171 lei/MWh, depășind Ungaria și ajungând de aproximativ două ori și jumătate peste nivelul din Bulgaria și Grecia. În intervalul de seară 19:00–19:15, prețul a atins un vârf de 4.250 lei/MWh, echivalentul a circa 811 euro/MWh, moment în care sistemul energetic național a importat 1.600 MW din Bulgaria și 95 MW din Ungaria pentru a-și acoperi consumul.

Această situație nu este consecința unui un simplu accident meteorologic, ea scoate la iveală o vulnerabilitate de fond, anume lipsa capacităților de producție care să susțină consumul în orele de vârf. În aceeași perioadă, o unitate a centralei nucleare de la Cernavodă era oprită pentru revizie, CET București Vest era oprită complet, două grupuri de la Porțile de Fier I erau indisponibile, iar centrala pe gaze de la Brazi a operatorului Petrom funcționa parțial. La acestea s-au adăugat scăderea randamentului parcurilor fotovoltaice spre seară, absența vântului pentru capacitățile eoliene și debitul redus al Dunării. Cu alte cuvinte, atunci când cererea a fost maximă, oferta internă garantată a fost minimă, iar diferența a fost acoperită prin importuri scumpe, plătite în final de cetățean și de economie.

Cadrul legal al funcționării pieței și al obligațiilor de adecvanță este stabilit prin Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, iar supravegherea pieței revine Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. 

Având în vedere impactul direct asupra consumatorilor casnici și industriali, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care este, la acest moment, balanța capacităților de producție gestionabile și garantate ale Sistemului Energetic Național la vârful de consum din sezonul estival, ce deficit structural a fost identificat în planurile de adecvanță și ce capacități noi sunt prevăzute a intra în funcțiune până la vârful de iarnă 2026–2027.
2. Care a fost volumul total de energie importată și costul aferent acestor importuri în perioada valului de caniculă din iunie 2026 și cum se reflectă aceste importuri în prețul suportat de consumatorul final.
3. Pe baza căror criterii se programează reviziile și opririle planificate ale marilor unități de producție, în condițiile în care indisponibilitatea simultană a unor grupuri majore a coincis cu perioada de vârf al consumului estival, și ce mecanism de coordonare există între operatorul de transport și producători pentru evitarea acestor suprapuneri.
4. Care este stadiul proiectelor de stocare a energiei electrice prin baterii finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență, câți MW de putere și câți MWh de capacitate sunt efectiv operaționali la data răspunsului, ce jaloane au fost îndeplinite și ce jaloane au fost ratate sau reprogramate.
5. Care este stadiul implementării unui mecanism de capacitate care să remunereze disponibilitatea capacităților de producție gestionabile, ce calendar este prevăzut și ce notificări au fost transmise în acest sens către Comisia Europeană.
6. Ce măsuri sunt prevăzute pentru protejarea consumatorilor casnici și a celor vulnerabili împotriva episoadelor de preț extrem pe piață, după încheierea schemelor de plafonare-compensare, și ce instrumente are la dispoziție ministerul pentru a limita transferul integral al acestor vârfuri de preț în factură.
7. Care este situația centralei electrice pe gaze de la Brazi, județul Prahova, ce a operat parțial în perioada de vârf, ce rol are aceasta în asigurarea adecvanței Sistemului Energetic Național, ce investiții și ce capacități noi de producție sunt prevăzute pe teritoriul județului Prahova și cum contribuie județul la acoperirea consumului în orele de vârf.