Senatorul Cătălin Silegeanu afirmă că România își acoperă deficitul de forță de muncă prin import de lucrători din afara Uniunii Europene, în loc să corecteze salariile, condițiile de lucru și lipsa serviciilor care îi țin pe români departe de anumite locuri de muncă.
Un document transmis acestuia de Ministerul Muncii arată că numărul contractelor active ale cetățenilor non-UE a crescut de la 57.667 în 2021 la 176.394 în mai 2026. Măsura este prezentată drept „soluție pentru a compensa deficitul de pe piața internă”.
„Răspunsul Ministerului Muncii la interpelarea mea dezvăluie una dintre cele mai tulburătoare răsturnări ale economiei românești. Instituția admite că locurile de muncă rămân neocupate din cauza salariilor sub așteptări, a condițiilor precare, a distanțelor până la serviciu și a veniturilor mai bune din Occident. Când oamenii se împuținează, angajatorii ar trebui să plătească mai bine, să facă programul suportabil și să investească în utilaje, calificare și productivitate. Guvernul le-a oferit însă o scurtătură”, declară Cătălin Silegeanu.
Cele mai multe contracte active ale cetățenilor non-UE se regăsesc în construcții, industria prelucrătoare, hoteluri și restaurante, comerț, servicii administrative și suport, transport și depozitare. În funcție de cetățenie, primele poziții sunt ocupate de Nepal, Sri Lanka, India, Turcia, Republica Moldova, Ucraina și Bangladesh.
„Pentru 2026, Guvernul a aprobat încă 90.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, cu posibilitatea suplimentării contingentului. I-a fost mai ușor să deschidă porțile recrutării externe decât să asigure transport pentru navetiști, creșe, formare profesională, locuințe de serviciu, mobilitate între județe și stimulente fiscale coerente pentru angajarea populației inactive”, afirmă Cătălin Silegeanu.
Potrivit parlamentarului, imigrația economică a României se concentrează pe treapta cea mai grea și mai slab plătită a pieței, „acolo unde românii au încetat să mai accepte o leafă care îi ține săraci chiar și atunci când muncesc”.
„Contractele active ale cetățenilor din afara UE au crescut de la 57.667 în 2021 la 176.394 în mai 2026, o creștere de 206%, ceea ce înseamnă o triplare în mai puțin de cinci ani. Șase sectoare strâng 149.071 de contracte, adică 84,5% din total: construcțiile au 35.061, industria prelucrătoare 34.943, hotelurile și restaurantele 24.053, comerțul 21.831, serviciile administrative și de suport 17.309, iar transportul și depozitarea 15.874. Importăm forță de muncă ieftină cel mai frecvent ca manipulant de mărfuri, ajutor de bucătar, muncitor necalificat, curier, spălător de vase, ambalator și personal de curățenie”, precizează Cătălin Silegeanu.
În privința mobilității românilor spre alte state, Ministerul Muncii arată că nu poate stabili dimensiunea exactă a plecărilor în spațiul european, deoarece cetățenii români beneficiază de libera circulație și nu au obligația să se înregistreze la ieșirea din țară sau la intrarea într-un alt stat membru.
„Așa ajung românii striviți între un stat care le retează salariul prin taxe și angajatori siliți să-și apere marjele când sunt încărcați permanent cu noi costuri. Fiscalitatea absurdă perpetuată și chiar agravată de guverne vor conduce, mai devreme sau mai târziu, la o țară unde vor mai munci doar străinii care fug de război și foamete”, mai declară Cătălin Silegeanu.
Comments are closed