Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Necomunicarea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 (constatările nr. 5.17 – NEW RPC S.R.L. și nr. 5.22 – FORZA GAZ S.R.L.); contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt privind transferul firmelor grupului NEW RPC; conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi; și solicitarea de reevaluare a modului de valorificare a acestor constatări

În atenția: Curtea de Conturi a României, doamnei președinte Mirela Călugăreanu 

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul solicitării: Necomunicarea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 (constatările nr. 5.17 – NEW RPC S.R.L. și nr. 5.22 – FORZA GAZ S.R.L.); contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt privind transferul firmelor grupului NEW RPC; conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi; și solicitarea de reevaluare a modului de valorificare a acestor constatări.

Stimată Doamnă Președinte,

În exercitarea mandatului constituțional de deputat și a atribuțiilor prevăzute de art. 64 și art. 69 alin. (2) din Constituția României, de art. 8 alin. (1) și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, precum și de art. 202–203 și 212–213 din Regulamentul Camerei Deputaților, revin cu prezenta interpelare adresată Curții de Conturi a României, ca urmare a modului în care au fost valorificate constatările proprii ale instituției în cazurile NEW RPC S.R.L. și FORZA GAZ S.R.L. și a modului în care măsurile dispuse au fost ulterior raportate ca „implementate” prin Raportul de follow-up.

Precizez că, anterior, am adresat o întrebare parlamentară Agenției Naționale de Administrare Fiscală (nr. 2792A/2025), la care am primit răspunsul nr. 4776/05.12.2025, semnat de Președintele A.N.A.F. – răspuns care, astfel cum arăt la Secțiunea IV, confirmă indirect caracterul nelegal al transferului domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L.

Prezenta urmărește, totodată, obținerea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia Curții de Conturi privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 – documente care nu au fost prezentate odată cu Raportul de follow-up. Necomunicarea acestor probe împiedică exercitarea efectivă a controlului parlamentar și transformă obiectul prezentei interpelări dintr-o chestiune de opinie într-una de obligație a unei instituții constituționale de a-și documenta și justifica propriile concluzii.

I. NEW RPC S.R.L. – rambursări de TVA în condiții de TVA de plată (constatarea 5.17)

Din datele consemnate în Documentul de lucru nr. 17 și în Procesul-verbal nr. 236/10.12.2020 (ANEXA NR. 20) rezultă că societatea avea, în realitate, TVA de plată, iar nu sold negativ de rambursat:

• pe fluxurile cu cele 37 de firme afiliate (peste 80% din livrări), TVA colectată – 18.576.616 lei la livrări de 97.113.799 lei, cota 19% – depășește cu 17.681.283 lei TVA deductibilă aferentă achizițiilor de la aceiași afiliați (895.333 lei la achiziții de 4.476.664 lei);
• potrivit Procesului-verbal nr. 236/10.12.2020 (pag. 6/9), în perioada 2015–2020 veniturile din vânzarea mărfurilor (cont 707) au fost de 68.648.638 lei, iar cheltuielile privind mărfurile (cont 607) de 59.070.722 lei, rezultând o marjă brută de doar 9.577.916 lei – nivel care nu justifică o poziție de TVA de rambursat;
• la momentul dizolvării, controlul inopinat a stabilit o ajustare de TVA de plată de 2.532.226 lei.

Confirmarea directă vine chiar de la inspecție: în lunile verificate prin sondaj de A.J.F.P. Prahova (aprilie 2015, martie 2017, iulie 2017), societatea declarase TVA „de rambursat” de 281.888 lei, însă inspecția a constatat că, în realitate, avea TVA de plată de 48.108 lei.

Cu toate acestea, societatea a obținut rambursări de TVA de 1.559.927 lei. Rambursarea a fost posibilă întrucât Fișa de risc fiscal nr. 229512/25.11.2020 a fost completată cu date care nu corespund situației fiscale constatate – la „Tranzacții cu afiliații” și la „Marje de profit” s-a înscris valoarea „ZERO”, deși tranzacțiile intra-grup se ridicau la zeci de milioane de lei. La aceasta se adaugă scoaterea nejustificată din baza de date specială (Referat nr. 12.387/03.10.2017, anulat prin P.V. nr. 7426/06.10.2017, la doar trei zile) și prescrierea perioadei 2012–2014. Scoaterea din baza specială și rambursarea (octombrie 2017) s-au derulat în primul mandat de Președinte al A.N.A.F. al doamnei Mirela Călugăreanu (18.07.2017 – 27.03.2018).

II. Sechestrul de 2.532.226 lei, instituit și apoi ridicat nejustificat

Pentru TVA de plată de 2.532.226 lei stabilit la dizolvare, Inspecția Fiscală a dispus măsuri asigurătorii (Decizia nr. 113/11.12.2020 și Decizia nr. 25641/17.12.2020 asupra a 8 terenuri de 20.988 mp). Ulterior, prin Decizia nr. 115/16.12.2020, sechestrul a fost mutat de pe bunuri urmăribile pe soldul contului „Clienți”, iar prin Decizia nr. 26900/23.12.2020 sechestrul de pe terenuri a fost ridicat după achitarea unui debit derizoriu de 204.215 lei, deși creanța estimată de 2.532.226 lei rămânea neachitată. Aceste acte au fost aprobate de fostul șef administrație adjunct – colectare (în prezent director executiv colectare), cu privire la care există suspiciuni de conflict de interese și relații de afaceri cu societatea.

III. Transferul firmelor grupului NEW RPC

La 15.01.2021, în plină desfășurare a inspecției fiscale, NEW RPC S.R.L. și-a mutat domiciliul fiscal la A.J.F.P. Prahova, iar ulterior, la 26.04.2022, un grup de 19 societăți afiliate (alături de alte 18 transferate anterior) au plecat la S.F.O. Bușteni (A.J.F.P. Prahova). Transferul către o unitate fiscală specială presupune aprobare la nivel central A.N.A.F., iar ambele momente se situează în al doilea mandat de Președinte al A.N.A.F. al doamnei Mirela Călugăreanu (03.06.2019 – 03.05.2022).

IV. Contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt

Cel mai relevant element îl constituie chiar răspunsul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. La întrebarea mea nr. 2792A/2025, Președintele A.N.A.F. a răspuns prin adresa nr. 4776/05.12.2025, invocând expres art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală:

„în situația în care la un contribuabil se află în curs de derulare o procedură de administrare, cu excepția procedurii de executare silită, competența pentru finalizarea acesteia revine organului fiscal central care a început procedura respectivă”.

Aplicând interpretarea oficială a art. 36 alin. (3) exprimată de A.N.A.F. la situația de fapt, rezultă un silogism juridic clar: norma prevede că finalizarea unei proceduri aflate în derulare revine organului care a început-o; inspecția fiscală a NEW RPC S.R.L. era în curs la 15.01.2021, data transferului; prin urmare, finalizarea revenea A.J.F.P. Timiș, iar nu A.J.F.P. Prahova.

Caracterul nelegal al transferului nu rezultă, așadar, dintr-o apreciere subiectivă a subsemnatului, ci din coroborarea situației de fapt cu interpretarea oficială a art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală exprimată chiar de A.N.A.F. prin răspunsul nr. 4776/05.12.2025. În raport cu acest răspuns oficial și cu faptul că inspecția fiscală era deja în curs la data transferului, nu rezultă existența niciunui temei legal care să fi permis producerea efectelor urmărite prin mutarea domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L. către A.J.F.P. Prahova.

Răspunsul A.N.A.F. nu a indicat persoana care a aprobat transferul. Întrucât aprobarea se face la nivel central, iar momentul (15.01.2021) se situează în al doilea mandat al doamnei Mirela Călugăreanu la conducerea A.N.A.F., aceasta s-a realizat sub conducerea și răspunderea sa – aspect cu atât mai relevant cu cât, în prezent, aceeași persoană exercită atribuțiile de Președinte al Curții de Conturi a României, instituția chemată să verifice tocmai legalitatea acestor operațiuni.

V. Conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi

Valorificarea constatărilor – dezbaterea în Plen, revizuirea recomandărilor prin HP nr. 573/25.06.2024 și închiderea măsurilor ca „implementate” – ridică o problemă de imparțialitate, întrucât la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi se regăsesc patru foști conducători ai A.N.A.F., instituția ale cărei deficiențe fac obiectul controlului:

• Mirela Călugăreanu – Președinte al A.N.A.F. în două mandate (18.07.2017 – 27.03.2018 și 03.06.2019 – 03.05.2022), care acoperă atât scoaterea NEW RPC din baza de date specială și rambursarea TVA (2017), cât și transferurile fiscale (2021–2022); consilier de conturi din 10.05.2022, iar din 14.07.2025 exercită atribuțiile de Președinte al Curții de Conturi;
• Bogdan Stan – Președinte A.N.A.F. (ianuarie – iulie 2017) și ulterior vicepreședinte cu coordonarea inspecției fiscale, consilier de conturi din 7 noiembrie 2017 – cu atribuții de conducere la A.N.A.F. în cursul anului 2017, anul scoaterii NEW RPC din baza specială și al rambursării;
• Florin Tunaru – vicepreședinte A.N.A.F. (2012–2017), cu coordonarea inspecției fiscale la nivel național, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi (Autoritatea de Audit) – interval care acoperă perioada din care provine soldul de TVA rambursat NEW RPC (2012–2017) și perioada în care FORZA GAZ nu a fost inspectată;
• Lucian Ovidiu Heiuș – Președinte A.N.A.F. (2022–2023), fost șef al Finanțelor Publice Timișoara, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi – perioadă care acoperă anul auditat (2022) și chiar structura teritorială controlată.

Această situație ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor de independență, imparțialitate și evitare a conflictelor de interese care guvernează activitatea Curții de Conturi. Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, instituția își exercită atribuțiile în mod independent; principiul imparțialității și obligația de evitare a conflictului de interese impun abținerea persoanelor aflate în situații de incompatibilitate de la deliberarea și valorificarea constatărilor care privesc propria activitate anterioară. Aceleași cerințe rezultă din standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (INTOSAI) – Declarația de la Mexico privind independența (ISSAI-P 10) și Codul de etică INTOSAI (ISSAI 130) –, care consacră independența și obiectivitatea drept fundament al auditului public. Participarea unor foști conducători ai A.N.A.F. la valorificarea unor constatări care vizează chiar perioada propriei lor conduceri ar afecta aceste principii și ar ridica problema dintr-un plan de oportunitate într-unul de legalitate instituțională.

VI. FORZA GAZ S.R.L. – prejudiciu de 72.792.076 lei (constatarea 5.22)

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a pierdut dreptul de a recupera o creanță de 72.792.076 lei, prin depunerea tardivă (11.12.2020, față de termenul 23.11.2020) a cererii de admitere a creanței în insolvența FORZA GAZ S.R.L. Prin Raportul de follow-up, măsura 1.20 a fost raportată ca „implementată”, deși din creanță s-au recuperat efectiv doar cca. 87.253 lei (~0,12%), debitorul a fost radiat (Sentința nr. 164/JS/05.12.2024), iar procedura operațională (PO 07.04) nu era aprobată. Verificarea-cheie privind realitatea tranzacțiilor pe lanțul FORZA GAZ / DUNAV TIM → FARTUD S.R.L. (firmă de transport rutier, fără nevoia și capacitatea de a stoca volumele de combustibil „achiziționate”) a fost închisă, conform raportului, „potrivit răspunsului AJFP” – adică pe baza afirmației entității auditate, fără probe documentare proprii.

VII. Lipsa de transparență și temeinicia procesului de follow-up

În condițiile în care documentele care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nu au fost prezentate, iar verificările au fost închise pe baza unor informații furnizate de entitatea auditată („potrivit răspunsului AJFP”), există motive obiective pentru a pune sub semnul întrebării temeinicia concluziilor procesului de follow-up și conformitatea acestuia cu principiile trasabilității și verificabilității auditului public extern. Se ridică, totodată, întrebarea fundamentală: ce anume a determinat schimbarea poziției instituționale a Curții de Conturi – de la constatarea unor deficiențe grave și dispunerea de măsuri, la concluzia, neprobată, că aceste măsuri sunt „implementate”? Față de gravitatea aspectelor (rambursări de TVA în condiții de TVA de plată, completarea fișei de risc cu date care nu corespund situației fiscale constatate, ridicarea nejustificată a unui sechestru de 2.532.226 lei, pierderea creanței de 72.792.076 lei), apreciez că există indicii care justifică examinarea acestor aspecte de către organele competente de urmărire penală.

VIII. Întrebări adresate Curții de Conturi a României

1. Curtea de Conturi va comunica documentele și probele care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20? În cazul în care apreciază că nu le poate comunica, care este temeiul legal expres care justifică acest refuz față de un deputat în exercitarea mandatului parlamentar?
2. Solicit să indicați, prin număr, dată, emitent și descriere succintă, documentele de audit, notele de lucru, fișele de verificare și celelalte probe care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20, în acord cu principiile trasabilității și verificabilității auditului public extern.
3. Cum se justifică acceptarea, ca „implementată”, a verificării la FARTUD S.R.L. pe baza formulei „potrivit răspunsului AJFP”, fără examinarea actului de inspecție, a capacității de stocare, a licențelor ANRE și a balanței cantitative a motorinei?
4. A analizat Curtea de Conturi faptul că NEW RPC S.R.L. avea, în realitate, TVA de plată – confirmat de surplusul de 17.681.283 lei pe fluxurile cu afiliații și de inversarea poziției în lunile verificate prin sondaj (TVA de plată 48.108 lei, deși se declarase „de rambursat” 281.888 lei) – dar a obținut rambursări de 1.559.927 lei, pe baza unei fișe de risc completate cu date care nu corespund situației fiscale constatate?
5. A fost verificată și sesizată completarea Fișei de risc fiscal nr. 229512/25.11.2020 cu date care nu corespund situației fiscale constatate (tranzacții cu afiliații și marje de profit înscrise „ZERO”) și a fost angajată răspunderea persoanelor care au întocmit/aprobat aceste documente?
6. A analizat Camera de Conturi modul în care sechestrul asigurător de 2.532.226 lei (Decizia nr. 113/11.12.2020) a fost mutat pe soldul contului „Clienți” (Decizia nr. 115/16.12.2020) și apoi ridicat de pe cele 8 terenuri (Decizia nr. 26900/23.12.2020) după o plată de doar 204.215 lei? Cine a aprobat aceste acte?
7. Având în vedere că A.N.A.F., prin răspunsul nr. 4776/05.12.2025, a confirmat – prin invocarea art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală – că finalizarea inspecției revenea A.J.F.P. Timiș, ce verificări a efectuat Curtea de Conturi cu privire la legalitatea transferului domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L. și al celor 19 societăți afiliate și cu privire la persoanele care l-au aprobat la nivel central A.N.A.F.?
8. Cum a asigurat Curtea de Conturi imparțialitatea valorificării acestor constatări – în acord cu Legea nr. 94/1992 și cu standardele INTOSAI privind independența și obiectivitatea –, în condițiile în care la nivelul conducerii și Plenului se află patru foști conducători ai A.N.A.F. (Mirela Călugăreanu, Bogdan Stan, Florin Tunaru, Lucian Heiuș)?
9. S-au abținut doamna Mirela Călugăreanu și domnii Bogdan Stan și Florin Tunaru de la dezbaterea și votul privind constatările nr. 5.17 și nr. 5.22 și revizuirea recomandărilor prin HP nr. 573/25.06.2024? Dacă nu, pentru ce motiv?
10. Cine a semnat concret documentele prin care Camera de Conturi Timiș a propus închiderea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 și cine a aprobat concluzia finală privind implementarea acestora?
11. Solicit transmiterea următoarelor documente: raportul integral de follow-up; notele de constatare aferente măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20; documentele care probează implementarea acestora; extrasele din procesul-verbal al Plenului privind dezbaterea constatărilor nr. 5.17 și nr. 5.22 și adoptarea HP nr. 573/25.06.2024, inclusiv evidențierea voturilor exprimate și a eventualelor abțineri sau incompatibilități invocate; precum și eventualele declarații de abținere.
12. Intenționează Curtea de Conturi a României să dispună reluarea/redeschiderea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 și efectuarea unei verificări independente a realității tranzacțiilor, a rambursărilor de TVA și a episodului sechestrului?

IX. Scopul interpelării

Având în vedere gravitatea aspectelor constatate, valoarea creanțelor implicate și impactul asupra intereselor financiare ale statului, solicit Curții de Conturi a României reevaluarea modului de valorificare a constatărilor nr. 5.17 și nr. 5.22 și comunicarea tuturor documentelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor dispuse.

Solicit răspuns în scris, în termenul legal.