Elena DOBOŞ – Întrebare – Utilizarea stufului din Delta Dunării ca resursă locală pentru producerea de peleți și reducerea costurilor de încălzire

Adresată: Ministerul Energiei, domnului Ilie Bolojan, ministru interimar 

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Utilizarea stufului din Delta Dunării ca resursă locală pentru producerea de peleți și reducerea costurilor de încălzire

                                                     Stimate domnule ministru,

Stuful din Delta Dunării reprezintă o resursă naturală importantă pentru județul Tulcea, însă în prezent potențialul său economic și energetic este insuficient valorificat. Pe vremuri avea o piață solidă în România, dar cererea internă a scăzut, iar o mare parte din producție este exportată.

În același timp, comunitățile din Deltă se confruntă cu dificultăți reale legate de costurile de încălzire, atât în gospodării, cât și în pensiunile și unitățile de cazare care susțin turismul local.

În acest context, transformarea stufului în peleți ar putea reprezenta o soluție practică și adaptată nevoilor județului Tulcea.

Ministerul Energiei are deja la dispoziție mai multe instrumente prin care poate sprijini astfel de inițiative. Ne referim aici la programele de finanțare existente, la schemele de ajutor de stat sau la fondurile europene disponibile, cum este și Fondul pentru Modernizare. În plus, instituția dumneavoastră are posibilitatea de a susține direct proiecte de cogenerare, acele instalații care utilizează biomasa pentru a produce concomitent energie termică și electrică.

Totuși, pentru ca aceste soluții să fie puse în practică, este nevoie ca Ministerul să contribuie direct la crearea unui cadru legislativ și strategic clar. Doar în acest fel peleții din stuf vor putea fi integrați cu succes în soluțiile locale de încălzire și, acolo unde situația o cere, se va putea sprijini tranziția către centrale moderne pe biomasă

Peleții din stuf reprezintă o sursă ecologică și regenerabilă de energie, care ar putea fi compatibilă cu standardele privind accesarea fondurilor europene destinate energiei verzi. Totodată, aceștia au o putere calorică ridicată, estimată la aproximativ 4,5–5 kWh/kg, comparabilă cu cea a lemnului. Prin urmare, peleții din stuf ar putea fi utilizați inclusiv pentru încălzirea școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării, contribuind astfel la reducerea costurilor energetice și a presiunii bugetare asupra administrațiilor locale și naționale.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Energiei în vedere sprijinirea unor proiecte locale prin care stuful din Delta Dunării să fie utilizat ca resursă de biomasă pentru producerea de peleți destinați încălzirii?
2. Pot fi accesate fonduri prin programele derulate de Ministerul Energiei, inclusiv prin Fondul pentru Modernizare, pentru investiții în producerea de peleți din stuf sau în centrale moderne pe biomasă?
3. Poate Ministerul analiza posibilitatea unui proiect-pilot în județul Tulcea prin care peleții produși din stuf să fie utilizați pentru încălzirea gospodăriilor, pensiunilor, școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării?
4. Există în prezent o analiză la nivelul Ministerului privind includerea stufului în categoria resurselor locale de biomasă cu potențial energetic?
5. Are Ministerul în vedere măsuri legislative, scheme de sprijin sau subvenții pentru integrarea peleților din biomasă, inclusiv din stuf, în mixul național sau local de încălzire?
6. Poate Ministerul Energiei sprijini, în colaborare cu autoritățile locale și cu alte instituții competente, dezvoltarea unor centrale de cogenerare sau micro-sisteme locale de încălzire care să utilizeze biomasă provenită din stuf?
7. Ce sprijin poate oferi Ministerul Energiei pentru comunitățile din Delta Dunării care doresc să dezvolte soluții locale de încălzire bazate pe resurse regenerabile?