În atenția: Doamnei Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Obiectul interpelării: Măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și structurile subordonate înțelege să le dispună pentru oprirea exploatării excesive și pentru protecția Lacului Trei Ape, situat în județul Caraș-Severin, la poalele Munților Semenic
Doamnă Ministru,
În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, art. 34 lit. d) și i) din Legea
nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților
aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2024, cu modificările și completările ulterioare, și având în
vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat, în calitate de membru al
Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta interpelare și solicit explicații
oficiale cu privire la modul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își exercită
atribuțiile în domeniul protecției și exploatării resurselor de apă strategice, în special al Lacului
Trei Ape din județul Caraș-Severin, aflat în administrarea S.C. TMK Hydroenergy Power
S.R.L. (Grupul PPC), precum și comunicarea datelor oficiale deținute de minister cu privire la
această situație.
Solicit un răspuns ferm și documentat. De asemenea, solicit indicarea măsurilor
concrete cu privire la situația gravă a Lacului Trei Ape, aflat în administrarea S.C. TMK
Hydroenergy Power S.R.L., parte a Grupului PPC (Public Power Corporation S.A. – Grecia),
în contextul în care cetățenii din zona Semenicului, operatorii economici și mass-media
regională au semnalat, în mod repetat, fapte care aduc atingere directă dreptului la un mediu
sănătos, consacrat de art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată.
I. Situația de fapt. Sursele documentare
Parlamentul României
Camera Deputaţilor
Grupul Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: [email protected]
2
Lacul Trei Ape este o acumulare antropică edificată în urmă cu peste cinci decenii, alimentată
de trei afluenți ai râului Timiș, având funcții multiple: sursă de apă pentru populație,
componentă a amenajării hidroenergetice a Bârzavei Superioare, atenuarea viiturilor,
susținerea biodiversității și suport pentru economia turistică a comunităților Gărâna și Brebu
Nou, inclusiv pentru Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna.
Începând cu primăvara anului 2025 și continuând în vara aceluiași an, o serie de investigații de
presă apărute în cotidianul online Ziua de Vest au semnalat scăderea dramatică a nivelului apei
din Lacul Trei Ape, alături de celelalte acumulări ale amenajării Bârzava Superioară (Gozna,
Văliug, Secu), precum și un posibil incident de poluare prin deversarea unei vidanje în apele
lacului. Prezenta interpelare se fundamentează pe următoarele materiale publicistice,
verificabile și publice:
- „Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus!” – Ziua de Vest, 24 iulie 2025;
- „Răspunsul Administrației Bazinale de Apă Banat, referitor la poluarea Lacului
Trei Ape” – Ziua de Vest, septembrie 2025; - „Drept la replică în urma articolului «Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus»,
transmis de TMK Hydroenergy Power, parte a grupului PPC” – Ziua de Vest; - „Lacul Trei Ape, dragoste și durere” – Ziua de Vest, 22 august 2025;
- „Situație de urgență la Trei Ape, în Caraș-Severin” – Ziua de Vest.
Aceste materiale, coroborate, conturează un tablou îngrijorător al modului în care o resursă
publică strategică – apa – este gestionată în interesul unui operator privat cu capital străin
(Grupul PPC, Grecia, care a preluat în anul 2024 portofoliul Evryo Group de la fondurile
Macquarie Asset Management), iar răspunsurile instituționale primite din partea autorităților
competente sunt formale, lipsite de măsuri și, în unele cazuri, contrazise de datele
meteorologice oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie.
II. Problemele de fond. Aspecte semnalate
- Scăderea accelerată și nefirească a nivelului Lacului Trei Ape.
Potrivit datelor comunicate de operator, gradul de umplere a scăzut, în lunile martie–aprilie
2025, până la 31% din volumul util, în condițiile în care iarna 2024–2025 a înregistrat un strat
de zăpadă cel puțin comparabil cu media multianuală, iar precipitațiile de primăvară s-au
încadrat în ecartul climatologic al ultimilor zece ani. Justificarea seacă a autorităților – „lipsa
precipitațiilor” – nu explică amploarea fenomenului și este în contradicție cu datele
meteorologice de la stațiile Administrației Naționale de Meteorologie. Locuitorii și operatorii
turistici din zonă atrag atenția, prin petiții publice (inclusiv petiția „Salvați Lacul Trei Ape” de
pe platforma Declic), că, în realitate, scăderea nivelului a fost provocată, în parte semnificativă,
de exploatarea hidroenergetică excesivă, dincolo de pragurile stabilite prin regulamentul de
exploatare aprobat prin Ordin al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor
(M.M.G.A.). - Suspiciuni privind depășirea volumului maxim exploatabil.
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: [email protected]
3
Conform investigațiilor de presă, volumul ce poate fi pompat din lac pentru producerea de
energie electrică este, prin regulament, limitat la o fracțiune din volumul util al acumulării. În
realitate, există indicii – inclusiv înregistrări video transmise redacției Ziua de Vest la data de
24 iulie 2025 – că pomparea a continuat chiar și în perioada în care operatorul declarase public
reducerea sau sistarea activității. Producția anunțată ca fiind redusă la 10–15% din capacitate
nu clarifică, ci dimpotrivă, amplifică întrebările privind raportul dintre apa efectiv uzinată și
cea declarată. - Incident de poluare prin deversarea unei vidanje în lac.
La data de 18 iulie 2025, o autovidanjă aparținând SC AquaCaraș SA a fost semnalată pe malul
Lacului Trei Ape, șoferul declarând ulterior că ar fi deversat aproximativ 2 mc de „apă curată”
rezultată din spălarea utilajului. Fapta, recunoscută inclusiv în răspunsul oficial al ABA Banat,
constituie o încălcare directă a art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și
completările ulterioare, potrivit căruia constituie contravenție „evacuarea sau injectarea de ape
uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără
respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor”. În acest context,
concluzia potrivit căreia „nu a existat o poluare” pe baza unor analize realizate de însuși
operatorul implicat (SC AquaCaraș SA) este, în opinia mea, cel puțin discutabilă din
perspectiva independenței probatorii. - Impactul asupra ecosistemului și economiei locale.
Lacul Trei Ape găzduiește populații de păstrăv indigen și păstrăv curcubeu, care, potrivit
relatărilor locuitorilor din Brebu Nou și Gărâna, au fost afectate grav de scăderea nivelului
apei. Sezonul turistic 2025, vital pentru pensiunile, păstrăvăriile și evenimentele culturale ale
zonei (inclusiv Festivalul de Jazz de la Gărâna), a fost compromis parțial. Operatorii economici
și Asociația Banatul Montan au adresat solicitări oficiale către PPC și ABA Banat pentru
impunerea unei cote minime de umplere (70% pentru Lacul Gozna), invocând obligațiile ce
decurg din Legea apelor și din regulamentul de exploatare. - Suficiența și calitatea răspunsurilor autorităților.
Deși sesizările au fost adresate Prefecturii Caraș-Severin, ABA Banat, Gărzii Naționale de
Mediu, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Afacerilor Interne și chiar
Administrației Prezidențiale, răspunsurile primite sunt, în mare măsură, formale, se rezumă la
preluarea necritică a punctului de vedere al operatorului și nu dispun măsuri concrete,
verificabile, de protecție a resursei de apă. În consecință, problema a fost temporar atenuată
prin decizia voluntară a PPC de a suspenda pentru 30 de zile exploatarea Lacului Trei Ape –
decizie care, deși salutară, rămâne reversibilă și nu înlocuiește un cadru de control independent
și permanent.
III. Cadrul internațional. Principiul dezvoltării durabile
Înainte de a invoca temeiurile legale din dreptul intern și din dreptul Uniunii Europene,
consider că prezenta interpelare se cuvine așezată pe fundamentul doctrinar internațional care
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: [email protected]
4
guvernează, de peste trei decenii, materia protecției mediului și a exploatării resurselor
naturale.
Declarația de la Rio de Janeiro din anul 1992, adoptată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite
privind Mediul și Dezvoltarea, a consacrat dezvoltarea durabilă ca un nou parteneriat mondial,
prin care protecția mediului este integrată, în mod indisolubil, cu dezvoltarea economică și
socială. Documentul stabilește cele 27 de principii de referință ale dreptului internațional al
mediului, având natura juridică a unui instrument de tip soft law, dar a cărui forță persuasivă
și doctrinară a fost în mod constant recunoscută, inclusiv prin integrarea principiilor sale în
instrumente juridice obligatorii ulterioare (tratate, directive, legislații naționale). Dintre
principii, reținem, în contextul interpelării de față:
- Principiul 1, potrivit căruia ființele umane se află în centrul preocupărilor privind
dezvoltarea durabilă și au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu
natura; - Principiul 3, potrivit căruia dreptul la dezvoltare trebuie exercitat astfel încât să
răspundă, în mod echitabil, nevoilor privind dezvoltarea și mediul ale generațiilor
prezente și viitoare; - Principiul 4, conform căruia protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă
a procesului de dezvoltare și nu poate fi considerată separat de acesta; - Principiul 10, privind dreptul la informație, la participarea publicului la luarea
deciziilor și la accesul efectiv la justiție în materie de mediu; - Principiul 15, al precauției, în virtutea căruia, atunci când există riscul unor daune
grave sau ireversibile, absența certitudinii științifice depline nu poate fi invocată ca
motiv pentru amânarea măsurilor de protecție a mediului; - Principiul 16, al internalizării costurilor de mediu (principiul „poluatorul plătește”).
Filosofia acestor principii este simplă, dar obligatorie: nevoile generației prezente nu pot fi
satisfăcute într-un mod care să compromită capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
propriile nevoi. O acumulare hidroenergetică precum Lacul Trei Ape nu poate fi tratată
exclusiv ca un activ comercial destinat maximizării producției de energie electrică pe termen
scurt, ci trebuie gestionată ca un bun public strategic, cu funcții prioritare de alimentare cu apă
a populației, de atenuare a viiturilor, de conservare a biodiversității și de susținere a
comunităților locale.
România a subscris la Declarația de la Rio și a asimilat aceste principii în dreptul pozitiv, ele
fiind de altfel preluate expres în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005
privind protecția mediului, care invocă necesitatea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile ca
fundament al reglementării.
IV. Temeiul legal invocat
Pe fundamentul doctrinar expus mai sus, solicitarea de față se întemeiază pe următoarele
dispoziții de drept pozitiv:
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: [email protected]
5 - art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată – „Statul recunoaște dreptul
oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”; - art. 1 alin. (1^1) din Legea apelor nr. 107/1996, republicată, cu modificările și
completările ulterioare – în forma în vigoare modificată prin Legea nr. 122/2020 –
„Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care
trebuie protejat, tratat și apărat ca atare”; - art. 1 alin. (1^2) din aceeași lege, introdus prin Legea nr. 122/2020 – „Apele
subterane și de suprafață ale României sunt bogății de interes public”; - art. 4 alin. (1) din aceeași lege – „Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt
monopol natural de interes strategic”; - art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 – care sancționează ca și contravenție
„evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice
alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a
autorizației de gospodărire a apelor”; - art. 87 pct. 2 din aceeași lege – care sancționează „exploatarea sau întreținerea
lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea
prevederilor autorizației de gospodărire a apelor”; - art. 87 pct. 3 din aceeași lege – care sancționează „folosirea resurselor de apă de
suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației
de gospodărire a apelor”; - dispozițiile art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996 – privind posibilitatea instituirii
de restricții temporare de folosire a apei în situații de secetă, deficit hidrologic sau
în alte situații care impun măsuri urgente de protecție a resursei; - prevederile regulamentului de exploatare a acumulării Trei Ape, aprobat prin Ordin
al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor – al cărui număr, dată și
conținut integral solicit să fie comunicate Parlamentului, având în vedere că până
în prezent acesta nu figurează public-accesibil, deși reglementează exploatarea unei
resurse publice strategice; - art. 94 alin. (1) lit. b), e) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005
privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
265/2006, cu modificările și completările ulterioare – privind obligația titularilor de
activități de a respecta condițiile din actele de reglementare, de a permite accesul
autorităților competente pentru verificare și control, precum și de a furniza
informațiile solicitate acestora; - art. 96 alin. (2) pct. 33 din aceeași ordonanță – care sancționează ca și contravenție
încălcarea „obligației persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de
suprafață sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere sau
periculoase, ape care conțin substanțe periculoase”, dispoziție direct aplicabilă
incidentului din 18 iulie 2025;
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: [email protected]
6 - art. 96 alin. (3) pct. 1 din aceeași ordonanță – care sancționează contravențional
încălcarea obligației persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor
autorizației/autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul
procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului, aplicabilă
în privința exploatării ansamblului acumulărilor; - Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie
2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directivacadru privind apa), transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 310/2004 pentru
modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 – în special obligația de
atingere a „stării ecologice bune” pentru corpurile de apă de suprafață și principiul
non-deteriorării, care interzice statelor membre să permită deteriorarea stării
corpurilor de apă existente.
Se impune sublinierea corelării dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene: Legea apelor
nr. 107/1996, prin modificările succesive aduse începând cu anul 2004, realizează transpunerea
în dreptul intern a Directivei 2000/60/CE. În consecință, orice încălcare a principiului nondeteriorării și orice insuficiență a măsurilor de protecție a corpurilor de apă constituie,
concomitent, o încălcare a dreptului român și a dreptului Uniunii Europene, aspect care
deschide calea, inclusiv, unei eventuale proceduri de infringement declanșate de Comisia
Europeană împotriva statului român.
V. Solicitări concrete.
În virtutea celor expuse, vă rog, Doamnă Ministru, să îmi comunicați în scris, în termenul
legal, răspunsuri punctuale la următoarele întrebări:
- Care este numărul, data emiterii și conținutul integral al Ordinului Ministrului Mediului
(sau, după caz, al fostului M.M.G.A.) prin care a fost aprobat regulamentul de
exploatare a acumulării Trei Ape, respectiv al celorlalte acumulări din amenajarea
hidroenergetică Bârzava Superioară (Gozna, Văliug, Secu)? Solicit comunicarea unei
copii a acestui ordin și a regulamentului în vigoare, cu indicarea expresă a volumului
maxim ce poate fi uzinat pentru producerea de energie, exprimat atât în valoare
absolută, cât și ca procent din volumul util al lacului, precum și a cotei minime
obligatorii de păstrare. - Solicit comunicarea numărului și datei autorizației de gospodărire a apelor în vigoare,
emisă pentru S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. pentru ansamblul celor patru
acumulări, inclusiv a eventualelor acte adiționale ori modificări intervenite după
preluarea portofoliului Evryo Group de către Grupul PPC în anul 2024. - Solicit transmiterea, în format tabelar, a datelor zilnice privind gradul de umplere,
debitul afluent și debitul uzinat pentru Lacul Trei Ape, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31
decembrie 2025, astfel cum au fost raportate de operator către ABA Banat de două ori
pe zi, conform propriilor afirmații ale autorității.
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: [email protected]
7 - Au fost efectuate controale la fața locului, de către Garda Națională de Mediu și/sau
Administrația Națională „Apele Române”, cu privire la respectarea regulamentului de
exploatare, în perioada martie–august 2025? În caz afirmativ, solicit comunicarea
numărului de controale, a constatărilor, a eventualelor sancțiuni aplicate (inclusiv
încadrarea juridică concretă – art. 87 pct. 2, 3 sau 4 din Legea apelor nr. 107/1996, ori
art. 96 alin. (2) pct. 33 sau alin. (3) pct. 1 din OUG nr. 195/2005) și a măsurilor dispuse.
În caz negativ, vă rog să explicați de ce aceste controale nu au avut loc, în ciuda
sesizărilor publice. - În ceea ce privește incidentul de la 18 iulie 2025 (deversarea vidanjei SC AquaCaraș
SA în Lacul Trei Ape), solicit: (i) comunicarea numărului procesului-verbal de
constatare și sancționare a contravenției, dacă a fost încheiat, cu temeiul juridic exact
(art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 sau art. 96 alin. (2) pct. 33 din OUG nr.
195/2005); (ii) valoarea amenzii aplicate; (iii) dacă au fost prelevate probe de apă și de
către cine, în mod independent de operatorul implicat; (iv) rezultatele complete ale
analizelor de laborator, cu indicarea parametrilor verificați; (v) dacă a fost sesizat
Parchetul pentru eventuale infracțiuni prevăzute de legislația de mediu. - În raport cu scăderea severă a nivelului din primăvara–vara 2025, a fost impusă, la un
moment dat, o restricție de folosire a apei în baza art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996,
aplicabil în situații de secetă sau deficit hidrologic? Dacă da, prin ce act și pentru ce
perioadă. Dacă nu, de ce, în condițiile în care gradul de umplere a scăzut la 31%? - A evaluat statul român, prin MMAP, dacă modul actual de exploatare a acumulărilor
Bârzava Superioară respectă obligația de non-deteriorare a stării corpurilor de apă,
impusă de Directiva 2000/60/CE și transpusă în dreptul intern prin art. 2 și art. 2^1 din
Legea apelor? În ce măsură este atinsă „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă
aferente amenajării, iar în cazul unei deteriorări, ce măsuri de remediere au fost sau vor
fi dispuse? - Ce măsuri concrete, cu termene și responsabili, intenționează MMAP să dispună pentru
a preveni repetarea situației din 2025, inclusiv cu privire la: (i) stabilirea unei cote
minime obligatorii de umplere pe perioada sezonului turistic; (ii) introducerea unor
mecanisme de monitorizare independentă a debitelor uzinate (sisteme de telemetrie
verificabile de către autoritate); (iii) transparentizarea publică, în timp real, a datelor
privind nivelul lacurilor? - A fost analizată, la nivelul ministerului, oportunitatea revizuirii regulamentului de
exploatare a acumulărilor Bârzava Superioară, astfel încât funcțiile de alimentare cu
apă, protecție împotriva inundațiilor și biodiversitate să primeze în mod neechivoc în
raport cu funcția de producție hidroenergetică, inclusiv în contextul schimbărilor
climatice? - Intenționează MMAP să notifice Consiliul Concurenței și/sau Comisia Europeană cu
privire la modul de exploatare a acestei resurse publice, din perspectiva obligațiilor
asumate de România prin aderarea la acquis-ul comunitar în materie de apă și mediu,
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str. Izvor nr. 2-4, sector 5, București
e-mail: [email protected]
8
respectiv a angajamentelor asumate de operator cu ocazia preluării portofoliului Evryo
Group de către Grupul PPC? - Nu în ultimul rând, ce garanții instituționale și mecanisme concrete poate institui
ministerul cetățenilor din comunitățile Gărâna, Brebu Nou, Văliug, Crivaia, Reșița și
din celelalte UAT-uri afectate, astfel încât un bun public de interes strategic – apa – să
nu mai fie gestionat, în fapt, în funcție de interesele comerciale ale unui operator privat,
cu capital străin, în detrimentul comunităților locale și al mediului?
Apele, pădurile și munții Banatului nu sunt proprietatea unei corporații, ci sunt bunul comun
al românilor. Datoria noastră, a celor care am primit mandatul cetățenilor, este de a le proteja
pentru generațiile care vin.
Comments are closed