Monica Iagăr – Întrebare – CCR MTS 695 din 2018

Către: Curtea de Conturi a României

În atenția: Doamnei Mirela Călugăreanu, Președinte al Curții de Conturi a României

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Monica Iagăr, deputat

Circumscripția electorală: nr. 32

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Eficacitatea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României privind recuperarea drepturilor de creanță prescrise în administrația publică centrală, cu particularizare pentru cazul Ministerului Tineretului și Sportului — entitate la care, conform Raportului public al Curții pe anul 2017, s-au prescris drepturi de creanță în valoare estimată de 12.317 mii lei. Interpelarea solicită Președintelui Curții de Conturi a României răspunsuri privind: (a) stadiul actual al recuperării prejudiciului prescris la MTS, urmare a OMTS nr. 695/2018; (b) dimensiunea sistemică a fenomenului prescrierii drepturilor de creanță în administrația publică centrală în perioada 2020–2024; (c) metodologia de follow-up aplicată de Curte; (d) date statistice consolidate care să permită evaluarea fenomenului la nivel național.

Stimată doamnă Președinte,

În temeiul art. 1 alin. (4), prin analogie cu exigențele art. 111 și în coroborare cu art. 140 alin. (2)–(3) din Constituția României, republicată, al art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, precum și al Regulamentului Camerei Deputaților și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei Sport și Tineret, formulez prezenta interpelare având ca obiect un aspect de interes public major: eficacitatea măsurilor Curții de Conturi a României privind recuperarea drepturilor de creanță prescrise în administrația publică centrală, cu particularizare pentru cazul Ministerului Tineretului și Sportului (denumit în continuare „MTS”).

Această întrebare se sprijină pe analiza unui document instituțional concret — Raportul Corpului de Control al Ministrului MTS din anul 2019, semnat de ministrul Constantin Bogdan Matei, întocmit ca răspuns la Ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr. 695/2018 — și își propune să interogheze atât dimensiunea individuală a cazului MTS, cât și dimensiunea sistemică a fenomenului prescrierii drepturilor de creanță în administrația publică centrală, problemă care, conform raportărilor publice ale Curții, generează anual pierderi semnificative pentru bugetul de stat.

1. I. STAREA DE FAPT — CAZUL MINISTERULUI TINERETULUI ȘI SPORTULUI
   1. I.1. Constatările Curții de Conturi a României

Conform Raportului public al Curții de Conturi a României pe anul 2017, la data întocmirii acestuia Ministerul Tineretului și Sportului avea de recuperat suma estimată de 12.317 mii lei, reprezentând prejudicii care nu au putut fi încasate ca urmare a intervenirii prescripției.

Curtea de Conturi a constatat aceste nereguli în mod repetat, prin:

(a) Raportul de audit financiar din 22.08.2018, înregistrat la Cabinetul Ministrului MTS sub nr. 241/22.08.2018 (69 pagini);

(b) Decizia nr. X/D45/2017 a Curții de Conturi a României;

(c) Decizia nr. X/40358/20.08.2018 a Curții de Conturi a României;

(d) Decizia nr. X/D27/20.08.2018 a Curții de Conturi a României;

(e) Rapoartele de follow-up succesive privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, înregistrate la Cabinetul Ministrului în august 2018.

Aceste constatări vizează patru categorii distincte de prejudicii, însumând o valoare cumulată ce variază, în funcție de sursa documentului, între 12.316.768,95 lei (sumă cumulată în subcapitolele I–IV ale Raportului Corpului de Control) și 29.694.118,05 lei (sumă menționată ca „prejudicii nerecuperate” în alt pasaj al aceluiași document).

2. I.2. Reacția administrativă a MTS — OMTS nr. 695/2018

Prin Ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr. 695/2018 s-au stabilit măsurile, responsabilii și termenele pentru remedierea deficiențelor constatate de Curtea de Conturi prin actele încheiate cu ocazia misiunilor de audit realizate în anul 2018 la MTS.

În executarea acestui ordin, Corpul de Control al Ministrului MTS a întocmit, în anul 2019, un Raport amplu (aproximativ 106 pagini), semnat de ministrul Constantin Bogdan Matei, având ca scop declarat:

„Identificarea modalităților legale și eficiente de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi a României în vederea recuperării prejudiciilor produse Ministerul Tineretului și Sportului prin prescrierea unor drepturi de creanță, precum și luarea unor măsuri pentru evitarea prescrierii răspunderii personalului care avea competențe în realizarea unor activități necesare pentru evitarea prescrierii.”

3. I.3. Concluziile Raportului Corpului de Control

Raportul a identificat nominal un număr de funcționari publici din cadrul Direcției Juridice și Direcției Economice ale MTS și ai unor comisii constituite prin ordine succesive de ministru, ca având responsabilitate în neîntreruperea termenelor de prescripție și în neducerea la îndeplinire a măsurilor anterioare ale Curții. Documentul propune:

(a) Sesizarea Comisiei de Disciplină din cadrul MTS;

(b) Promovarea în instanță a unor acțiuni civile în regres împotriva persoanelor responsabile, în temeiul art. 2535 din Codul Civil;

(c) Demararea unor acțiuni pe linie administrativă și/sau penală pentru neglijență în serviciu, în formă agravată;

(d) Solicitări scrise către Compania Națională Loteria Română și Ministerul Finanțelor Publice pentru clarificarea sumelor cuvenite MTS din veniturile pariurilor în cotă fixă, în perioada 2002–2009.

2. II. DIMENSIUNEA SISTEMICĂ A PROBLEMEI
   1. Observație unică privind caracterul sistemic al problemei

Cazul Ministerului Tineretului și Sportului relevă o posibilă vulnerabilitate sistemică în administrația publică centrală: prescrierea drepturilor de creanță ale statului, neexecutarea integrală sau tardivă a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, precum și dificultatea angajării răspunderii persoanelor cu atribuții de monitorizare, control, recuperare și urmărire juridică.

Această situație impune o evaluare consolidată la nivelul administrației publice centrale, pentru a stabili amploarea fenomenului, rata reală de recuperare a prejudiciilor, eficiența mecanismelor de follow-up ale Curții de Conturi și măsura în care instrumentele actuale permit prevenirea unei duble prescripții: atât a creanței principale, cât și a răspunderii persoanelor responsabile pentru neîntreruperea termenului de prescripție.

3. III. ÎNTREBĂRI:

În contextul stării de fapt expuse mai sus și având în vedere competențele Curții de Conturi a României prevăzute de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, vă rog respectuos să-mi comunicați în scris răspunsuri la următoarele întrebări:

1. A. Întrebări privind cazul concret al Ministerului Tineretului și Sportului
   1. Întrebarea 1.

Care este situația, la data formulării prezentei interpelări (mai 2026), a recuperării sumei de 12.317 mii lei (sau, după caz, a sumei mai mari de 29.694.118,05 lei) reprezentând prejudicii prescrise produse Ministerului Tineretului și Sportului? Solicit prezentarea distinctă a sumelor: (a) recuperate efectiv; (b) aflate în procedură de recuperare prin acțiuni civile în instanță; (c) recuperate prin sesizări penale; (d) considerate definitiv nerecuperabile.

2. Întrebarea 2.

Au fost duse la îndeplinire toate măsurile dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr. X/D45/2017, Decizia nr. X/40358/20.08.2018 și Decizia nr. X/D27/20.08.2018? În caz negativ, care sunt măsurile rămase neimplementate, motivele invocate de MTS și sancțiunile aplicate de Curte conform art. 64 din Legea nr. 94/1992 (care prevede că nerecuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de către conducerea entității a măsurilor dispuse, constituie infracțiune)?

3. Întrebarea 3.

Au fost promovate efectiv de către MTS acțiunile civile în regres recomandate de Corpul de Control al Ministrului în Raportul din 2019, în temeiul art. 2535 din Codul Civil, împotriva persoanelor identificate ca responsabile (funcționari publici cu funcții de conducere din cadrul Direcției Juridice și Direcției Economice)? Care este stadiul acestor acțiuni la data prezentei interpelări?

4. Întrebarea 4.

A fost demarată acțiunea civilă în regres împotriva Companiei Naționale Loteria Română, în temeiul art. 2535 din Codul Civil, pentru sumele cuvenite MTS în perioada 2002–2009 din veniturile pariurilor în cotă fixă, având în vedere că, potrivit art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 (publicată în Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000), Ministerul Tineretului și Sportului avea dreptul la „5% din totalul încasărilor rămase după deducerea taxei de licență” datorate de organizatorii de pronosticuri și pariuri sportive autorizați? Solicităm precizarea: (a) dacă MTS a calculat efectiv cuantumul integral al sumei datorate pentru perioada 2002–2009 (anterior abrogării art. 70 alin. 1 lit. g prin art. 32 lit. f) din OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc); (b) dacă MTS s-a constituit parte civilă sau a promovat acțiuni separate, având în vedere caracterul secret al contractelor încheiate de Loteria Română cu Grupul INTRACOM Grecia și NOVOMATIC GAMING INDUSTRIES Austria; (c) care este stadiul acestor eventuale acțiuni la data prezentei interpelări.

5. Întrebarea 5.

În Dosarul nr. 7.802/3/2010 al Tribunalului București — Secția a VI-a comercială, Ministerul Tineretului și Sportului a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 lit. f) din OUG nr. 77/2009, demers care a fost respins de Curtea Constituțională a României prin Decizia din 4 octombrie 2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 266/15.04.2011 — Decizia nr. 14/18.01.2011, respectiv decizia ulterioară pe excepția conexă). După această soluție definitivă a Curții Constituționale, ce demersuri concrete a întreprins MTS pentru a recupera, prin alte mijloace legale, sumele cuvenite în temeiul art. 70 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 69/2000 pentru perioada anterioară abrogării (2002–2009)? În particular: (a) au fost continuate procesele civile aflate pe rolul instanței în Dosarul nr. 7.802/3/2010 sau în alte dosare conexe împotriva debitorilor Wettpunkt International, Stanley Bet și a celorlalți operatori? (b) care este soluția definitivă pe fondul cauzelor (admiterea cererilor de plată, valoarea efectiv încasată sau rămasă neîncasată)? (c) dacă acțiunile au fost finalizate cu pierdere pentru MTS, care a fost cauza juridică (lipsa probei privind cuantumul, prescripția, vicii procedurale)?

6. Întrebarea 6.

Având în vedere că art. 1 din OUG nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale „Loteria Română” — S.A. (publicată în Monitorul Oficial nr. 849/29.12.2001) reglementa, începând cu exercițiul financiar al anului 2004, repartizarea profitului contabil al Loteriei Române pe destinații speciale, iar Curtea Constituțională a confirmat constituționalitatea acestor dispoziții (prin decizia pe Dosarul Tribunalului Cluj nr. 4.499/117/2008): a verificat Curtea de Conturi a României, în cadrul misiunilor sale de audit din perioada 2014–2018 sau ulterior, dacă Compania Națională „Loteria Română” — S.A. a respectat efectiv obligațiile de virare a sumelor cuvenite MTS, atât în temeiul Legii nr. 69/2000 (5% din încasările pariurilor sportive, până la abrogare în 2009), cât și în temeiul OUG nr. 195/2001? Care au fost rezultatele acestor verificări la sediul Loteriei Române și ce măsuri au fost dispuse în consecință față de această companie?

7. Întrebarea 7.

Au fost sesizate organele de urmărire penală cu privire la posibile fapte de neglijență în serviciu în formă agravată (art. 298 raportat la art. 309 din Codul Penal) de către funcționarii publici cu funcții de conducere ai MTS, conform recomandării din Raportul Corpului de Control? Care a fost soluția organelor de urmărire penală?

2. B. Întrebări privind dimensiunea sistemică a fenomenului
   1. Întrebarea 8.

Care este, la nivelul ultimelor cinci exerciții bugetare (2020–2024), valoarea totală cumulată a drepturilor de creanță prescrise constatate de Curtea de Conturi a României la nivelul administrației publice centrale (ministere, autorități și agenții guvernamentale, instituții subordonate)? Solicit defalcarea acestei sume pe ordonatori principali de credite și pe exerciții bugetare.

2. Întrebarea 9.

Câte instituții publice centrale au înregistrat, în perioada 2020–2024, drepturi de creanță prescrise prin neîndeplinirea, în termenul legal, a obligațiilor de monitorizare contractuală și juridică ale personalului propriu? Solicit lista nominală a acestor instituții, însoțită de cuantumul prejudiciului prescris în fiecare caz.

3. Întrebarea 10.

Care este, la nivelul administrației publice centrale, rata de recuperare a prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi în perioada 2020–2024? Mai exact: din valoarea totală a prejudiciilor identificate prin rapoartele Curții, ce procent a fost efectiv recuperat de la debitorii principali, ce procent a fost recuperat prin acțiuni în regres împotriva persoanelor responsabile și ce procent rămâne nerecuperat?

4. Întrebarea 11.

Câte sesizări penale a formulat Curtea de Conturi a României, în temeiul art. 64 din Legea nr. 94/1992, în perioada 2020–2024, pentru cazuri de nerecuperare a prejudiciilor prescrise? Care a fost soluția definitivă a organelor de urmărire penală în aceste cazuri (clasare, neurmărire, trimiterea în judecată, condamnare definitivă)?

5. Întrebarea 12.

Câte decizii ale Curții de Conturi au rămas neexecutate la termen de către entitățile auditate din administrația publică centrală în perioada 2020–2024? Care sunt măsurile suplimentare luate de Curte pentru a constrânge entitățile la executarea măsurilor dispuse, având în vedere caracterul executoriu al deciziilor Curții?

C. Întrebări privind metodologia urmăririi măsurilor

6. Întrebarea 13.

Curtea de Conturi a României deține o bază de date centralizată privind măsurile dispuse, termenele acestora, stadiul de implementare, persoanele responsabile pentru implementare și consecințele neexecutării? În caz afirmativ, această bază este accesibilă public și poate fi consultată de Parlament în scop de control parlamentar al utilizării banului public?

7. Întrebarea 14.

Cum coordonează Curtea de Conturi acțiunile sale de follow-up cu acțiunile concurente desfășurate de Corpurile de Control ministeriale, Comisiile de Disciplină interne și organele de urmărire penală, având în vedere că, în cazul MTS, patru proceduri suprapuse s-au desfășurat aproape simultan (decizia Curții, ordinul ministrului, raportul Corpului de Control, propunerile de sesizare penală), fără o aparentă coordonare procedurală între acestea?

8. Întrebarea 15.

Cum gestionează Curtea de Conturi a României riscul concret al unei „prescripții la pătrat” — situația în care, prin tergiversarea acțiunilor de follow-up, termenele aplicabile răspunderii materiale, disciplinare sau civile a funcționarilor publici (3 ani pentru răspunderea materială, termenele speciale ale Codului Muncii și ale Statutului funcționarilor publici) se împlinesc înainte ca o acțiune efectivă în regres să fie inițiată, lăsând creanța prescrisă irecuperabilă atât de la debitorul principal, cât și de la persoana responsabilă pentru neîntreruperea prescripției?

3. D. Solicitare de date și documente
   1. Întrebarea 16.

Vă rog să transmiteți copia următoarelor documente, în măsura în care nu fac obiectul unor restricții de acces:

(a) Rapoartele publice anuale ale Curții de Conturi pentru exercițiile bugetare 2020, 2021, 2022, 2023 și 2024, în secțiunile referitoare la situația prejudiciilor prescrise și a recuperărilor;

(b) Sinteza statistică a măsurilor dispuse de Curte în perioada 2020–2024 privind administrația publică centrală, cu indicarea ratei de implementare;

(c) Lista actelor de sesizare penală formulate de Curte în temeiul art. 64 din Legea nr. 94/1992, în perioada 2020–2024;

(d) Eventualele decizii ale Plenului Curții privind aplicarea uniformă a metodologiei de identificare a răspunderii personale în rapoartele de audit, conform standardelor profesionale invocate (ISSAI 100, ISSAI 400, ISSAI 4000).

2. Întrebarea 17.

Care este poziția oficială a Curții de Conturi a României privind necesitatea unei modificări legislative care să întărească mecanismele de recuperare a prejudiciilor prescrise în administrația publică, inclusiv prin: (a) extinderea termenului general de prescripție pentru drepturile de creanță ale statului; (b) introducerea răspunderii subsidiare automate a persoanelor cu atribuții de monitorizare în cazul prescrierii drepturilor de creanță; (c) constituirea unui registru public al persoanelor responsabile pentru prejudicii prescrise?

4. IV. TEMEIUL JURIDIC ȘI SOLICITAREA FINALĂ

Prezenta interpelare se întemeiază pe:

(a) Art. 112 din Constituția României, care prevede dreptul deputaților de a adresa interpelări Guvernului și autorităților publice;

(b) Regulamentul Camerei Deputaților, în secțiunea privind întrebări și interpelări;

(c) Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează atribuțiile Curții ca organism suprem de audit al sectorului public, sub controlul exclusiv al Parlamentului;

(d) Principiul transparenței instituționale și al răspunderii publice pentru utilizarea fondurilor publice.