Adresată:
Domnului Ciprian-Constantin ȘERBAN, ministrul Transporturilor și Infrastructurii
De către: Deputat Daniel-Răzvan BIRO
Circumscripția electorală: nr. 28 Mureș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.02.2026
Obiectul întrebării: Modificarea traseului Autostrăzii Transilvania și consecințele administrative și financiare ale incoerenței decizionale
Domnule ministru,
La peste trei decenii de la schimbarea de regim din 1989, România se află, încă, într-o situație greu de justificat din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii majore – provinciile istorice ale țării nu sunt legate între ele printr-o rețea coerentă de autostrăzi, Muntenia, Transilvania și Moldova continuă să fie conectate fragmentar, prin drumuri suprasolicitate, în pofida promisiunilor politice repetate, a strategiilor succesive și a fondurilor alocate, în mod constant, doar pe hârtie.
Autostrada Transilvania a devenit, în acest context, un simbol al demagogiei politice și al eșecului administrativ – anunțată, reproiectată, fragmentată și amânată în mod repetat, această investiție strategică a fost invocată ani la rând în campanii electorale, fără ca statul român să fie capabil să ducă proiectul la capăt într-o formă coerentă și previzibilă, indiferent de partidele aflate la guvernare și mai grav, fiecare schimbare de viziune a fost însoțită de noi studii, de noi cheltuieli și de noi termene, fără o asumare clară a responsabilității pentru resursele publice deja consumate.
În acest context, informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora traseul Autostrăzii Transilvania ar fi fost modificat, iar legătura dintre Brașov și Cluj prin Făgăraș–Sighișoara–Târgu Mureș nu ar mai fi avut statut de autostradă, ridică semne serioase de întrebare. Aceste informații sunt dublate de critici privind incoerența planificării, lipsa de corelare între documentații și incapacitatea statului de a produce și utiliza studii solide, aspecte semnalate inclusiv de presa economică.
Consider, domnule ministru, că este inacceptabil ca, după zeci de ani de promisiuni și cheltuieli, Parlamentul și opinia publică să nu aibă o imagine clară asupra deciziilor luate, a costurilor reale și a direcției asumate de ministerul de resort și, prin urmare, în acest sens, vă solicit următoarele clarificări:
1. În ceea ce privește decizia privind traseul Făgăraș–Sighișoara– Târgu Mureș: există o decizie oficială, administrativă sau guvernamentală, prin care se renunță la construirea Autostrăzii Transilvania pe traseul Făgăraș– Sighișoara–Târgu Mureș? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să indicați actele care reflectă această decizie și rațiunile care au stat la baza ei.
2. În ceea ce privește costurile studiilor de prefezabilitate și fezabilitate realizate până în prezent: care este valoarea totală a studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate elaborate pentru acest tronson de la inițierea proiectului până în prezent? Care au fost sursele de finanțare și cine au fost beneficiarii contractelor respective?
3. Referitor la noile studii de fezabilitate sau revizuiri: au fost contractate sau sunt în curs de contractare noi studii de fezabilitate sau revizuiri ale celor existente, în urma schimbării de traseu? Care este valoarea estimată a acestor noi studii și termenele prevăzute pentru finalizarea lor?
4. Referitor la termenele de execuție asumate: care sunt termenele actuale estimate pentru începerea și finalizarea lucrărilor pe sectorul Făgăraș– Sighișoara–Târgu Mureș, indiferent de soluția tehnică aleasă? Cum afectează această situație calendarul general de finalizare a Autostrăzii Transilvania?
5. Referitor la cheltuielile cu despăgubirile și exproprierile: ce sume au fost estimate și ce sume au fost, efectiv, plătite până în prezent pentru despăgubiri și exproprieri aferente acestui tronson? Există diferențe între estimările inițiale și cele actuale, iar dacă da, care sunt cauzele acestora?
6. În ceea ce privește responsabilitatea și transparența: cum explică ministerul succesiunea de modificări de traseu, studii și strategii, în condițiile în care acestea generează costuri repetate și întârzieri majore? Ce măsuri aveți în vedere pentru a asigura o planificare coerentă, stabilă și transparentă a marilor proiecte de infrastructură, astfel încât acestea să nu mai fie simple instrumente de discurs politic?
Solicit răspuns scris.
Comments are closed