Adresată: Domnului Ministru al Justiției, Radu MARINESCU
De către: Senator Virgiliu-George VLĂESCU
Circumscripția electorală nr.35, Suceava
Obiectul interpelării: La ce dată veți rezolva problema depopulării instanțelor de judecată și veți crea condițiile pentru reducerea duratei proceselor în România?
Domnule Ministru,
Raportul pe 2025 al Curții Europene a Drepturilor Omului marchează o scădere a numărului anual de cereri din România și, de asemenea, o reducere cu 35% a numărului total de cauze românești aflate în prezent pe rolul Curții, susține președintele acesteia, judecătorul francez Mattias Guyomar. În opinia nostră acest indicator ar trebui coroborat cu numărul de cauze în care Curtea nu constată o încălcare a Convenției Europene de către statul român. Unele dintre cele mai frecvente situații în care România a fost condamnată este durata excesivă a proceselor, problema restituirii proprietăților naționalizate și condițiile din penitenciare.
Întrebat despre lipsa de încredere a românilor în sistemul judiciar – un sondaj INSCOP Research din ianuarie 2026 arată că doar un sfert dintre români (25,5%) au încredere în sistemul de Justiţie, în timp ce peste 70% declară că au destul de puţină, foarte puţină sau nu au deloc – președintele CEDO, Mattias Guyomar, refuză să comenteze situația specifică a țării noastre, arătând că lipsa de încredere în judecători reprezintă un fenomen cu care se confruntă sistemele de justiție din întreaga lume.
În fața Curții, există în prezent cca. 2.500 de cereri pendinte îndreptate împotriva României și multe prevederi ale Convenției în joc în cauzele românești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului este un tribunal pentru toți, care se ocupă de o gamă largă de încălcări ale Convenției, de la dreptul la un proces echitabil la demnitatea umană, respectul pentru viață, la unele probleme materiale, precum cele privind proprietatea.
Desigur, este dificil de explicat de ce avem mai puține cereri. Un exemplu este cauza Văleanu și alții împotriva României, care privește proprietățile naționalizate. În această cauză – Văleanu si altii – Curtea a adoptat două hotărâri, una în noiembrie 2022 pe fond, și alta în ianuarie 2025, cu privire la Articolul 41, adică la modul de calcul al despăgubirilor pentru reclamanți. Cu această ultimă ocazie, Curtea și-a schimbat radical practica anterioară și a decis că evaluarea trebuie să țină cont de situația imobilului în momentul restituirii, nu în momentul confiscării de către stat. Această noua regulă, stabilită de Curte inițial în noiembrie 2022 și confirmată în ianuarie 2025, a fost acceptată foarte repede de Curtea Constituțională în februarie 2025. De asemenea, Înalta Curte de Casație si Justiție a aplicat-o în octombrie 2025 printr-o decizie pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Așadar, ambele instanțe au adoptat această jurisprudență europeană foarte repede.
Una dintre principalele probleme ale sistemului judiciar din România este durata excesivă a proceselor. Curtea a adoptat în 2018 o hotărâre în cauza Brudan împotriva României. Ulterior acestei hotărâri, s-ar putea spune că, cel puțin pe moment, nu mai există o problemă sistemică privind durata procedurilor judiciare în România.
Domnule ministru, în instanțele din județul Suceava se dau termene de judecată pentru a doua decadă a anului 2027, sunt și perioade de un an până se pune pe rol o cauză și au fost judecători care au intrat și cu 151 de cauze într-o ședința de judecată. Sunt termene de judecată ce se dau o dată la 6 luni, durate ale proceselor ce se stabilesc la 24 de luni după ce s-a stat un an pentru punerea pe rol a cauzei și sunt cauze agreate ca fiind urgente care durează de mai bine de 8 luni, fapt ce prelungește foarte mult durata unui proces. Există un clivaj între situația reală din România și tendința exprimată de președintele Curții Europene a Drepturilor Omului. Tendința poate fi și o exprimare a cazuisticii dint recut, semn că se întrevede un viitor îngrijorător.
Știm că o parte din aceste probleme le puteți rezolva în calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, însă problema depopulării instanțelor de judecată este o chestiune și de voință dar și de buget, or bugetul justiției este pendinte de Ministerul Justiției.
Față de această situație vă solicit să răspundeti la următoarea interpelare:
La ce dată veți rezolva problema depopulării instanțelor de judecată? Aveți în vedere în proiectul de buget pentru 2025 ce îl veți înainta Parlamentului prevederea de sume necesare atragerii tinerilor judecători în sistem pentru a nu mai ajunge România subiect al dosarelor CEDO?
Comments are closed