Adresată Guvernului României – prim-ministrului, ministrului Transporturilor, ministrului Finanţelor, Comisiei Europene – DG REGIO, DG MOVE şi Băncii Europene de Investiţii
Vă adresez, în calitate de deputat AUR Iaşi, un apel oficial şi ferm privind necesitatea strategică, economică şi politică a demarării reale a lucrărilor la Autostrada A8 – Autostrada Unirii.
Regiunea Moldovei este, în prezent, cea mai izolată zonă a României. Lipsa unei conexiuni rutiere rapide peste Carpaţi între Moldova şi Transilvania a adâncit dezechilibrele economice, a accelerat depopularea şi a împiedicat atragerea de investiţii. Nu mai putem vorbi despre dezvoltare naţională echilibrată fără infrastructură în Moldova. Autostrada A8 nu este un capriciu electoral, ci o arteră vitală de supravieţuire economică, coeziune naţională şi securitate europeană pe flancul estic.
În prezent, documentele oficiale arată că 2025 este un an zero pentru execuţia reală: nu există buget pentru lucrări, ci doar contracte semnate, proiectări şi licitaţii. Secţiunea Ditrău–Grinţieş (38 km, montană) a fost contractată în martie 2025 pentru 6,14 miliarde de lei, cu o durată de execuţie de cel puţin 54 de luni. Celelalte tronsoane – Miercurea Nirajului–Leghin, Leghin–Târgu Neamţ, Târgu Neamţ–Iaşi – rămân blocate în proiectare sau licitaţie.
Dacă nu se iau măsuri, nici 2026 nu va aduce şantiere reale. Doar după rectificare bugetară şi negociere europeană 2026 poate deveni primul an de finanţare efectivă. În lipsa intervenţiei, execuţia rămâne împinsă după 2027, în cadrul Programului Transport 2021–2027, iar finalizarea completă a A8 este proiectată pentru 2030–2032.
Aceasta este rezultatul unei decizii politice eronate. În 2021, când România a negociat PNRR-ul, guvernul PNL–USR, cu sprijinul PSD, a avut şansa să includă măcar tronsoanele uşoare din Moldova, Leghin–Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ–Iaşi, care nu traversează Carpaţii şi se puteau finaliza rapid. În loc de asta, România a ales calea comodă şi a pus toţi banii pe A7, un proiect mai simplu şi cu imagine rapidă.
Între timp, alte state europene au reuşit. Slovenia a obţinut finanţare PNRR pentru proiecte montane complexe din zona Karst, iar Croaţia a inclus în PNRR lucrări grele cu tuneluri şi pasaje montane pe coridorul Adriatic. România a ridicat din umeri şi a spus „e prea greu”, condamnând Moldova la încă un deceniu de aşteptare. Diferenţa nu a fost la Bruxelles, ci la Bucureşti. Diferenţa a fost voinţa politică.
Astăzi, discriminarea este clară: Autostrada A7 între Ploieşti şi Paşcani a primit 2,8 miliarde de euro din PNRR şi este deja în construcţie. Autostrada A8, între Târgu Mureş şi Iaşi, a primit zero euro şi rămâne blocată. Această situaţie contravine principiilor de coeziune economică şi socială ale Uniunii Europene şi subminează conectivitatea strategică a României pe coridorul estic.
Solicităm public următoarele măsuri urgente:
1. Iniţierea de urgenţă a unui dialog cu Comisia Europeană pentru identificarea de soluţii de finanţare pentru tronsoanele Leghin–Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ–Iaşi, cu fazare accelerată şi termen asumat până în august 2026.
2. Demararea procedurilor pentru co-finanţarea secţiunii montane Ditrău–Grinţieş prin Banca Europeană de Investiţii, pentru a asigura resursele necesare construirii tunelurilor şi viaductelor.
3. Alocarea suplimentară de fonduri de la bugetul de stat în 2025, astfel încât 2026 să devină primul an real de execuţie, cu un minimum de 500 de milioane de lei pentru pregătirea şantierelor.
4. Publicarea lunară a rapoartelor oficiale privind stadiul proiectului A8 – progres fizic, calendarul licitaţiilor, plăţile şi sursele de finanţare – pentru asigurarea transparenţei şi a controlului public.
5. Crearea unui mecanism de coordonare strategică pentru proiectele transcarpatice, în parteneriat cu Parlamentul României, autorităţile locale şi societatea civilă din Moldova, astfel încât A8 să devină o prioritate naţională reală.
6. Recunoaşterea oficială a Autostrăzii A8 ca proiect de importanţă strategică pentru securitatea României şi pentru coridorul estic al Uniunii Europene, pentru a permite prioritizarea finanţărilor şi mobilizarea de fonduri speciale. Sa nu uitam, A8 este prin lege in asa demers!
Fără Autostrada A8, Moldova rămâne izolată, subdezvoltată şi expusă. Lipsa conectivităţii blochează dezvoltarea economică, industrială şi socială. Autostrada A8 trebuie tratată ca o urgenţă naţională, nu ca o promisiune repetată la fiecare ciclu electoral.
Cerem Guvernului României un răspuns public în termen de 30 de zile, cu un plan clar de acţiune, termene precise şi surse de finanţare identificate.
Cerem Comisiei Europene un efort real pentru activarea unor mecanisme speciale de finanţare.
Cerem Băncii Europene de Investiţii un angajament concret pentru sprijinirea financiară a lucrărilor montane esenţiale.
Moldova nu mai poate fi amânată. Iaşul şi întreaga regiune au nevoie de conectivitate reală, de oportunităţi economice şi de un semnal clar că statul român şi Uniunea Europeană nu acceptă izolarea unei regiuni strategice.
România nu este completă fără A8. Iaşul nu e complet fără A8.
Comments are closed