Adresată:
Domnului Cătălin Marian PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne
De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 30.04.2025
Obiectul întrebării: Situația critică a adăposturilor de protecție civilă din România în contextul escaladării conflictelor regionale și a amenințărilor la adresa securității naționale
Stimate domnule Ministru,
În contextul actual de securitate regională marcată de tensiuni crescânde și în calitate de reprezentant al cetățenilor din Circumscripția Electorală nr. 24 Iași, vă adresez această întrebare parlamentară privind situația adăposturilor de protecție civilă din România, un subiect de importanță strategică pentru securitatea națională și siguranța populației.
Context și fundamentare:
Județul Iași, pe care îl reprezint în Parlamentul României, se află la mai puțin de 20 km de granița cu Republica Moldova și la aproximativ 200 km de zona de conflict din Ucraina. Cetățenii pe care îi reprezint sunt direct expuși riscurilor derivate din proximitatea teatrelor de operațiuni militare, inclusiv incidente precum:
• Detecția a 5 drone în spațiul aerian al județului Iași în perioada ianuarie-martie 2025, conform rapoartelor Ministerului Apărării Naționale;
• Înregistrarea a peste 12 cazuri de căderi de fragmente de drone pe teritoriul județului Tulcea în ultimele 6 luni;
• Creșterea cu 340% a alertelor de securitate aeriană în zona de nord-est a țării față de anul precedent.
Conform datelor statistice publicate de Eurostat în raportul “Civil Protection Infrastructure in EU Member States 2024”, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul adăposturi funcționale de protecție civilă raportat la populația țării, cu o capacitate de adăpostire de doar 17% din populația totală, față de media europeană de 68%. Mai mult, datele preliminare din Raportul de evaluare a infrastructurii critice 2024 al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență sugerează că peste 65% din adăposturile existente sunt parțial sau total nefuncționale.
În contextul în care Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024 identifica explicit “îmbunătățirea infrastructurii de protecție civilă” ca obiectiv strategic, iar Planul Național de Reziliență în fața Dezastrelor 2023-2027 prevedea alocarea a minimum 0,5% din PIB pentru infrastructura de protecție civilă, este imperios necesară o evaluare obiectivă și transparentă a situației actuale.
Solicit respectuos să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este numărul total al adăposturilor de protecție civilă din România la data de 1 aprilie 2025, defalcat pe categorii (publice/private, subterane/supraterane), pe județe și pe gradul de operaționalitate (funcționale integral, parțial funcționale, nefuncționale)? În mod special, vă rog să detaliați situația din județul Iași și din zona de frontieră estică.
2. Care este capacitatea totală de adăpostire a populației la nivel național și care este deficitul actual de spații de adăpostire raportat la standardele NATO (capacitate pentru minimum 75% din populația civilă)? Care sunt zonele critice cu cel mai mare deficit de capacitate de adăpostire?
3. Care este stadiul implementării Programului Național de Modernizare a Adăposturilor de Protecție Civilă 2022-2026? Câte dintre cele 843 de adăposturi incluse în program au fost deja modernizate și care este valoarea totală a investițiilor realizate până în prezent?
4. Care sunt rezultatele concrete ale verificărilor tehnice efectuate în ultimii doi ani (2023-2025) asupra adăposturilor existente? Câte inspecții s-au realizat, care au fost principalele deficiențe constatate și care sunt măsurile concrete dispuse pentru remedierea acestora?
5. Care este situația specifică a adăposturilor din instituțiile publice strategice (spitale, școli, instituții guvernamentale)? Ce procent din aceste instituții dispun de adăposturi funcționale și care este capacitatea lor de a proteja personalul și beneficiarii serviciilor publice?
6. Care este valoarea fondurilor alocate și efectiv cheltuite pentru întreținerea, modernizarea și construcția de noi adăposturi de protecție civilă în perioada 2020-2025, defalcat pe ani fiscali și pe surse de finanțare (buget național, fonduri europene, fonduri NATO)?
7. Care este planul concret de acțiune al ministerului pentru acoperirea deficitului de adăposturi în zonele de risc, în special în județele de graniță din estul și nord-estul României? Ce măsuri urgente ați dispus pentru protejarea populației din aceste zone vulnerabile?
8. Care este gradul de pregătire și dotare al adăposturilor existente pentru a face față unor amenințări contemporane, inclusiv atacuri cibernetice, atacuri cu drone, contaminare CBRN (chimică, biologică, radiologică și nucleară)? Ce echipamente specifice există în dotarea adăposturilor și care este gradul lor de uzură?
9. Care este stadiul implementării sistemului integrat de avertizare timpurie a populației RO-ALERT în relație cu adăposturile de protecție civilă? Există protocoale clare de evacuare și adăpostire a populației activate de acest sistem și când a fost ultima dată când aceste protocoale au fost testate în condiții reale?
10.Care este strategia ministerului privind informarea și educarea populației cu privire la localizarea și utilizarea adăposturilor de protecție civilă? Câte exerciții de simulare cu participarea populației au fost organizate în ultimii doi ani și care au fost concluziile acestora?
Consider că toate aceste informații sunt de interes public major și sunt esențiale pentru evaluarea capacității reale a statului român de a-și proteja cetățenii în cazul unor situații de urgență generate de conflictul din proximitatea granițelor noastre.
În contextul în care județul Iași, pe care îl reprezint, se află în zona de risc direct, solicit ca răspunsul la aceste întrebări să includă și un plan specific de măsuri pentru această regiune, cu termene clare de implementare și alocări bugetare corespunzătoare.
Documente de referință:
• Raportul de evaluare a infrastructurii critice 2024 al IGSU
• Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024
• Planul Național de Reziliență în fața Dezastrelor 2023-2027
• Raportul “Civil Protection Infrastructure in EU Member States 2024” – Eurostat
• Analiza de risc actualizată a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Iași (2025)
Solicit răspuns în scris, detaliat și documentat, conform prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților.
Comments are closed