Adresată:
Domnul Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României
De către: Deputat Robert ALECU
Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025
Obiectul întrebării: Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă cu secetă și penurie. Cer desfacerea Acordului dezavantajos cu Ungaria pentru exportul de apă din râul Mureș, precum și a apei potabile din România către Ungaria.
Stimate domnule prim-ministru,
Prin prezenta, solicit urgent intervenția Guvernului României pentru analiza și revizuirea contractelor prin care România exportă apă din râul Mureș către Ungaria, în condițiile în care Acordul încheiat cu Ungaria este unul total dezavantajos și aduce mari prejudicii economice, ecologice și sociale României.
Exportul de apă la preț simbolic către Ungaria subminează suveranitatea națională asupra resurselor naturale, în timp ce România se confruntă an de an cu secetă și penurie.
Un șir de documente și informații publice dovedesc:
1. Prețul derizoriu al apei exportate
România vinde Ungariei apă pentru irigații la 0,0095 euro/litru (28,6 euro/mii m³), conform contractelor ANIF Arad. În comparație, prețul mediu al apei potabile în România este de 20–50 de ori mai mare.
În 2024, Ungaria a primit 3 milioane m³ de apă pentru doar 72.000 de euro, în timp ce fermierii români au pierdut 30% din recolta de grâu din cauza secetei.
2. Impactul asupra resurselor naturale și agriculturii românești
Seceta pedologică a afectat 70% din suprafața României în 2024 (declarația ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor), iar exportul de apă agravează criza.
Canalul Mureșel transportă anual până la 5,6 milioane m³ apă în țara vecină, în timp ce localitățile din vestul României suferă de restricții de apă potabilă.
Râurile din vestul României (Someș, Crișuri) sunt deja afectate de schimbările climatice și de utilizarea intensivă în agricultură. Exportul suplimentar de apă ar putea duce la:
– Scăderea nivelului pânzei freatice;
– Degradarea ecosistemelor acvatice (umezișuri, zone protejate);
– Sănătatea redusă a solurilor din cauza irigațiilor insuficiente.
3. Contracte opace și lipsa transparenței
Apele Române au refuzat să dezvăluie volumul total exportat în ultimele decenii.
ANIF Arad confirmă că exportul există dinainte de 1989, dar prețurile nu au fost actualizate corespunzător inflației sau cererii.
Banii încasați sunt folosiți doar pentru întreținerea canalului, fără investiții în infrastructura hidrică românească.
4. Riscuri geopolitice și dependență nesănătoasă
Ungaria construiește o conductă de 33 km (cost: 10 milioane euro) pentru a importa apă potabilă din județul Arad, ceea ce ar putea crea o dependență permanentă. Prin această conductă urmează a fi exportată apă potabilă în Ungaria, din 20 de puțuri situate în județul Arad. Primele discuții între cele două state au avut loc în 2004, iar beneficiarii vor fi 350.000 de oameni din 60 de localități ungare.
Orice încercare a României de a reduce exportul ar putea declanșa tensiuni diplomatice, pe fondul deja sensibil al relațiilor bilaterale.
Având în vedere situația descrisă mai sus, vă cer ca într-o primă fază, să acționați pentru:
1. Revizuirea imediată a tuturor contractelor de export de apă, cu suspendarea livrărilor până la o analiză independentă de impact economic și ecologic.
2. Reevaluarea prețului la nivelul pieței europene, cu compensații retroactive pentru subevaluarea trecută.
3. Organizarea unui Audit public al ANIF și Apelor Române pentru a descoperi eventuale încălcări legale sau conflicte de interese.
4. Prioritizarea necesităților interne: folosirea apei pentru irigații în România și stocarea ei în lacurile strategice (care au fost doar în proporție de 68% umplute în 2024).
5. Organizarea de consultări cu experți independenți și organizații de mediu pentru a evalua riscurile pe termen lung ale exportului de resurse hidrice.
De asemenea, vă solicit să acționați rapid pentru a proteja interesul românesc și să răspundeți la următoarele întrebări:
De ce nu a fost actualizat prețul apei de irigații în ultimii 30 de ani în concordanță cu prețurile la apă pentru consumatorii români?
Cum justificați exportul de resurse vitale în timpul unei crize climatice?
Ce măsuri va lua Guvernul pentru a asigura apa pentru irigații fermierilor români?
Când va fi desfăcut Acordul cu Ungaria privind exportul de apă pentru irigații, precum și Acordul privind exportul de apă potabilă, prin conductă, către Ungaria? Vă rog să-mi prezentați copii ale acestor Acorduri.
Aștept răspuns detaliat, în formă scrisă, în maximum 15 zile, conform procedurilor parlamentare în vigoare. Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.
Comments are closed