CĂTRE: D-na Valeria HERDEA, Președinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
DE LA: Ștefan GEAMĂNU, Senator, grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția electorală nr. 43 – Circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara României
Membru, Comisia pentru sănătate a Senatului României
OBIECTUL ÎNTREBĂRII: Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile
Stimată doamnă Președinte,
Vă adresez aceste întrebări în legătură cu Ziua Mondială a Auzului, celebrată anual de Organizația Mondială a Sănătății pe 3 martie, precum și la împlinirea a 25 de ani de la prima intervenție chirurgicală de implant cohlear în România, realizată în martie 2000.
Apreciez că Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile, derulat de CNAS, a avut un impact semnificativ asupra tratamentului pierderilor de auz, dar este nevoie în continuare de o evaluare a rezultatelor și de identificarea unor soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor încă existente.
De aceea, vă rog să îmi oferiți următoarele informații:
1.Câte implanturi cohleare au fost realizate până în acest moment în spitalele publice din România? Solicit ca răspunsul să fie defalcat pe: a) tipurile de implant (implant cohlear, respectiv implant de ureche medie), b) categoria de pacienți (copii, respectiv adulți) și c) implantare unilaterală, respectiv implantare bilaterală simultană.
2. Prin Ordinul ministrului Sănătății nr. 300/2017 a fost înființat Registrul electronic național pentru screening auditiv, administrat de Institutul Național de Sănătate Publică.
Care este, astăzi, situația realizării screening-ului auditiv în maternități, program care a debutat în anul 2018 în temeiul Ordinului precizat? În câte dintre maternitățile de stat din România copiii nou-născuți beneficiază de acest control gratuit? Câți dintre copiii născuți vii începând cu 1 ianuarie 2019 au beneficiat de screening auditiv? Care apreciați că sunt principalele deficiențe ale programului?
3. Asociațiile de pacienți au subliniat în repetate rânduri necesitatea realizării unui Registru național de pacienți cu hipoacuzie severă și profundă, pentru a transparentiza listele de așteptare pe care sunt înscriși pacienții, în special copiii născuți cu hipoacuzie severă sau profundă. În luna februarie 2024, ministrul Sănătății, domnul Alexandru Rafila, a apreciat ca „foarte importantă” existența unor registre naționale de pacienți, care sunt „și un deziderat al Caselor de asigurări de sănătate, întrucât bugetarea corespunzătoare a programelor de sănătate nu se poate face în lipsa estimării corecte a numărului de pacienți.”
Care este situația realizării Registrului național de pacienți cu hipoacuzie severă și profundă?
Comments are closed