Adresată:
Domnului Daniel DAVID, Ministerul Educației și Cercetării
De către: Deputat Laura GHERASIM
Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025
Obiectul întrebării: Necesitatea creşterii numărului de studenţi cu aptitudini reale pentru piaţa muncii din România
Stimate Domnule Ministru,
Dacă după 1989, România era considerată una dintre țările cele mai performante ca nivel de educație, iar fenomenul exodului de specialiști a ajuns să afecteze foarte grav populația țării, astăzi ne aflăm printre țările care au un deficit de educație la nivel universitar, conform unui studiu realizat la nivelul Uniunii Europene.
În acest moment, doar 25% din populația țării are studii universitare, din care 1,6 milioane de femei și 1,3 milioane de bărbați. Un exemplu aparte este Regiunea București – Ilfov, cu cei mai mulți locuitori cu studii superioare – 54% din totalul populației rezidente.
Alături de România, în cadrul Uniunii Europene se situează Italia cu 28% din populație, urmată de Bulgaria și Ungaria cu câte 34%. La polul opus se află Lituania cu 73,6%, Franța și Irlanda cu câte 60%. Practic, din ce în ce mai mulți tineri nu doresc să mai urmeze o facultate, preferând întâi să-și caute un loc de muncă pentru a obține experiență și mai apoi să se îndrepte către o facultate.
Acest lucru este îngrijorător pentru că pe de o parte ne arată faptul că învățământul universitar nu se află în corelație cu piața muncii, în ciuda politicilor prin intermediul cărora s-a încercat adaptarea cursurilor la cerințele angajatorilor. Din acest motiv, mai mulți tineri preferă să plece să studieze în afară decât să rămână în România.
Cei care rămân în țară sunt fie obligați să se reprofileze imediat după terminarea facultății, dacă nu reușesc să-și găsească un loc de muncă în domeniul în care au terminat, fie pleacă din țară pe locuri de muncă foarte prost plătite, în cadrul țărilor membre UE.
Continuarea acestor probleme, cu care se confruntă sistemul universitar românesc, va duce nu doar la scăderea nivelului de școlarizare, dar și la faptul că românii vor deveni din ce în ce mai necompetitivi pe piața forței de muncă din cadrul Uniunii Europene.
Lipsa unor programe de integrare profesională pentru absolvenții de studii superioare va continua să afecteze atât sistemul universitar cât și piața forței de muncă de la noi din țară, în următorii 10 ani. O soluție ar fi o nouă adaptare a programelor universitare la cerințele pieței muncii, nu la cerinţe de diplome contra cost, și creșterea numărului de ore de practică pe domeniul în care studenții ar urma
să profeseze.
În același fel, se poate implementa un sistem de școlarizare universitară care să ofere diplome de specializare prin intermediul locului de muncă, idee promovată de câțiva ani de unele instituții de învățământ superior din România.
În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:
Referitor la corelarea educației cu piața muncii
1) Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru a adapta programele universitare la cerințele actuale ale pieței muncii?
2) Ce strategii există pentru a dezvolta parteneriate active între universități și angajatori, astfel încât studenții să dobândească competențe relevante?
3) În ce mod este implicat mediul de afaceri în elaborarea curriculelor universitare pentru a asigura alinierea acestora la cerințele economiei?
4) Aveți în vedere implementarea unui mecanism prin care universitățile să fie obligate să mențină un dialog constant cu angajatorii pentru a actualiza programele de studiu?
Referitor la creșterea atractivității învățământului superior în România
1) Ce măsuri intreprindeţi pentru a încuraja mai mulți tineri să urmeze studii universitare în România?
2) Există planuri pentru a oferi stimulente financiare (burse, subvenții, facilități fiscale) pentru studenții care aleg să studieze și să lucreze în România după absolvire?
3) Ce programe de consiliere și orientare profesională în licee, de îndrumare a elevilor spre facultăți cu cerere pe piața muncii, aveți în vedere?
Referitor la creșterea ponderii învățării prin practică
1) Ce strategii există pentru a crește numărul de ore de practică obligatorii pentru studenți?
2) Ce programe de tip „învățare duală” există care să permită studenților să obțină experiență de muncă direct în timpul studiilor?
3) Ce măsuri sunt prevăzute pentru a sprijini companiile care oferă stagii de practică plătite pentru studenți?
4) Există un plan pentru introducerea unui sistem prin care angajatorii să fie obligați să raporteze numărul de locuri de practică oferite și ocupate anual?
Referitor la reducerea exodului de tineri și integrarea pe piața muncii
1) Ce măsuri sunt analizate pentru a reduce exodul absolvenților către alte țări?
2) Ce sistem de subvenții sau deduceri fiscale există sau aveţi ȋn vedere pentru absolvenții care aleg să lucreze în România după terminarea studiilor?
3) Ce planuri derulaţi pentru îmbunătățirea condițiilor salariale și profesionale ale absolvenților, astfel încât aceștia să fie motivați să rămână în țară?
Referitor la un sistem de educație universitară bazat pe integrarea la locul de muncă
1) Ce inițiative există pentru dezvoltarea unui sistem universitar care să ofere diplome de specializare prin intermediul locului de muncă?
2) Ce universități din România au deja astfel de programe și cum intenționați să extindeți acest model la nivel național?
3) Ce măsuri aţi luat cu privire la colaborarea companii – mediu universitar pentru a permite angajaților să obțină o diplomă universitară printr-un program de studiu personalizat, bazat pe experiența profesională acumulată?
Referitor la monitorizarea și îmbunătățirea politicilor educaționale
1) Ce instrumente de monitorizare și evaluare sunt utilizate pentru a măsura eficiența programelor universitare în raport cu rata de angajare a absolvenților?
2) Există o strategie pentru realizarea unui raport anual privind gradul de angajabilitate a absolvenților, pe domenii de studiu?
3) În ce măsură Ministerul Educației și Ministerul Muncii colaborează pentru a asigura alinierea sistemului universitar la cerințele pieței muncii?
Solicit răspuns scris.
Comments are closed