Raisa Enachi – interpelare către Ministerul Educației – Sancțiuni pentru părinți de la „1.000 și 5.000 de lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității” în noile legi din „România Educată!”

Adresată: Doamna Ligia DECA, Ministrul Educației

De către:  Doamna Raisa ENACHI, deputat circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Obiectul interpelării: Sancțiuni pentru părinți de la „1.000 și 5.000 de lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității” în noile legi din „România Educată!”

Stimată doamnă ministru,

          Constituția României vorbește despre dreptul la educație, care este fundamental, precum libertatea conștiinței. Articolul 32 din Constituție garantează dreptul la învăţătură, anume: „(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. (4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. (6) Autonomia universitară este garantată. (7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.”

          Până aici este totul clar, un drept garantat prin constituție, însă acest fapt, se pare că nu este foarte clar în noile legi ale învățământului. Sigur, s-a mimat acea așa zisă dezbatere publică cu participarea societății civile, dar așteptăm, acum, și votarea acestora, cu discuții asupra amendamentelor propuse în Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților.

          Totodată, ministrul Educației, susține că, citez: „vrea să reînvie respectul” pentru școală și cadre didactice, drept urmare, în noua Lege a învățământului preuniversitar se propun sancțiuni pentru cei care refuză să semneze contractul educațional cu școala.

          Contractul educațional cu școala este un acord scris între elev și/sau părintele (reprezentantul legal) elevului și școală, care stabilește drepturile și responsabilitățile fiecărei părți în ceea ce privește educația elevului. Prin semnarea acestui acord, elevul și/sau părintele (reprezentantul legal) acceptă să respecte regulile și politicile școlii, precum și să contribuie la eforturile școlii de a oferi o educație de calitate.

          Contractul educațional poate conține:

1. Obligațiile părților implicate: elevul și/sau părintele (reprezentantul legal) se angajează să respecte regulile și politicile școlii, să participe la activități și să își îndeplinească responsabilitățile în ceea ce privește educația elevului.
2. Drepturile elevului și părintelui: contractul poate include drepturi, cum ar fi dreptul de a participa la activități extrașcolare sau dreptul la confidențialitate a informațiilor personale.
3. Condițiile financiare: contractul poate specifica taxele școlare, termenele limită pentru plată și modalitățile de plată acceptate.
4. Politica de absență: contractul poate include regulile și politicile școlii referitoare la absențe și întârzieri.
5. Politica de disciplină: contractul poate specifica regulile școlii referitoare la comportamentul și disciplina elevilor.
6. Politica de admitere și retragere: contractul poate conține informații referitoare la condițiile de admitere și retragere a elevului din școală.

          În general, contractul educațional este un acord privit pozitiv care ar ajuta la asigurarea unei colaborări bune între elev și/sau părinți (reprezentantul legal) și școală, în ceea ce privește educația acestuia.

          Însă, există câteva posibile dezavantaje ale contractului educațional cu școala, cum ar fi:

1. Posibila restrângere a libertății elevilor și/sau părinților (reprezentantul legal) prin semnarea contractului, elevii și/sau părinții (reprezentantul legal) le pot fi restrânse, în anumite privințe, alegerile activităților extra-curriculare sau a programului de învățare. În plus, există și riscul ca anumite prevederi ale contractului să fie în dezavantajul elevului sau să limiteze libertatea de exprimare.
2. Contractul educațional poate conține clauze neclare și/sau abuzive care nu sunt în interesul elevului și/sau al părinților (reprezentantul legal). Spre exemplu, acestea pot include clauze care elimină responsabilitatea școlii și/sau care limitează drepturile elevului sau ale părintelui.
3. În unele cazuri, elevii sau părinții pot fi nevoiți să semneze un contract educațional fără a avea posibilitatea de a negocia anumite prevederi ale acestuia. Aceasta poate fi o problemă mai ales în cazul în care contractul este standardizat și nu permite personalizarea în funcție de nevoile și preferințele fiecărui elev.
4. Costuri ridicate: unele școli pot percepe taxe ridicate sau pot include prevederi contractuale care implică costuri suplimentare, cum ar fi achiziționarea de uniforme și/sau materiale didactice specifice. Aceste costuri pot fi o povară pentru anumiți elevi și/sau părinți (reprezentantul legal) care nu dispun de resurse financiare suficiente.

          Prin urmare, stimată doamnă ministru, vă rog să îmi răspundeți, punctual, la următoarele întrebări:

1. Care vor fi consecințele pentru elevul și/sau părintele (reprezentantul legal) care nu va dori semnarea contractului educațional cu școala, venind cu argumentul „dreptul la învățătură este asigurat”, articol prevăzut în Constituție?
2. Contractul educațional cu școala va fi un act obligatoriu? Dacă da, cum și în ce măsura va fi obligat elevul și/sau părintele (reprezentantul legal) să semneze acest contract?
3. Cum interpretați art. 2, lit. e) din noua Lege a Învățământului Preuniversitar „România Educată!”?Top of Form
4. „Art. 14: (1) Părinții sau reprezentantul legal asigură participarea la cursuri a beneficiarului primar pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează conform art. 143 alin. (1) litera a) nerespectarea dispozițiilor art. 14, alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la activitățile educaționale obligatorii, cu amendă cuprinsă între 1.000 și 5.000 de lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității, prestată de părinte sau de reprezentantul legal. Aceeași prevedere se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la art. 14, alin. (4).” Conform acestui context, vă rog să enumerați care sunt activitățile educaționale obligatorii din noile legi din „România Educată!”?
5. Cum credeți că putem vorbi despre „România Educată!” în condițiile în care, spre exemplu, elevii din Cursești, județul Vaslui își desfășoară cursurile într-o sală de parastasuri, iar curtea școlii se află în cimitir?