Dumitru Flucuș – Lege privind reglementarea regimului de tranzit a semințelor și a materialului săditor prin România și de modificarea a unor acte normative

CĂTRE,

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege privind reglementarea regimului de tranzit a semințelor și a materialului săditor prin România și de modificarea a unor acte normative” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișa financiară.

Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și  avizul Consiliului Economic și Social.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE-NICOLAE SIMION            

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU          

DEPUTAT:  DUMITRU FLUCUȘ                          

EXPUNERE DE MOTIVE

Ucraina, unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut în urmă cu un an porturile la Marea Neagră blocate după invazia rusă, fiind nevoită să găsească rute alternative de transport prin Polonia şi România, state membre ale UE.

Pe 12 mai 2022, Comisia Europeană a lansat o Comunicare ce includea un plan de acțiune detaliat, referitor la redirecționarea exporturilor agricole ale Ucrainei, pe așa-numitele Coridoare ale Solidarității, care urmează să aducă în Uniunea Europeană – cu destinația piețelor finale – produsele stocate în Ucraina din cauza blocadei rusești. Planul de acțiune identifică principalele obstacole, de la ecartamente diferite de cale ferată, la întârzieri la granițe, și propune soluții statelor-membre ale UE.

Dintre coridoarele definite, cel mai convenabil începe la Giurgiulești (punct de frontieră comun între Moldova, Ucraina și România), ajunge la Galați, iar apoi în portul Constanța, cel mai mare de la Marea Neagră. Prima parte, pe uscat, are loc mai ales pe calea ferată, fiindcă trenurile de marfă au o capacitate tipică de aproape 2.000 de tone, față de camioane, care sunt limitate la 25 de tone conform reglementărilor europene. Marfa e preluată pe Dunăre apoi de barjele fluviale, care au în jur de 2.000 de tone (deși pot ajunge până la 4.000), pentru a fi transferată în portul Constanța pe ambarcațiuni maritime, cu capacități de peste 30.000 de tone.

O rută alternativă este transportul terestru până la Galați, cu încărcarea în cargouri maritime acolo, dat fiind faptul că Brațul Sulina are statutul de canal maritim, cu alte cuvinte navele de acest tip pot naviga pe el.

Cerealele ucrainene au început să fie scoase și pe alte trasee, prin alte țări, ca Polonia sau Ungaria. Întregul plan de acțiune are ca obiect stocul de aproximativ 20 de milioane de tone existent în Ucraina la începutul războiului, din recolta anului anterior.

Conform datelor Comisiei Europene, Coridoarele Solidarității au reușit scoaterea în Uniunea Europeană a aproximativ 2,5 milioane de tone între 1 și 27 iunie, față de 1,7 milioane în luna mai 2022. Volumul tipic de export de cereale al Ucrainei e de 5 milioane de tone pe lună.

Din același punct de vedere, portul Constanța a descărcat până acum aproximativ 800 de mii de tone de cereale ucrainene, conform informațiilor Comisiei Europene. Gdansk, port de la Marea Baltică conectat cu Ucraina pe un coridor terestru mai lung, a recepționat până în prezent aproximativ 60 de mii de tone.

Odată ce au dispărut barierele tarifare, cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, au rămas în ţări central-europene, lovind în preţurile şi vânzările agricultorilor locali grâul, în special în țările central și est-europene.

Inundarea pieței europene cu cereale ieftine din Ucraina nu a încetat nici după acordul cu Rusia pentru deschiderea porturilor ucrainene pentru exporturi.

Abolirea taxelor a făcut ca o bună parte din producția agricola să ia în continuare calea Europei.

Fermierii ucraineni produc cerealele cu costuri de producție reduse și practici de producție neutilizate în Uniunea Europeană, astfel că cerealele ajung în regiune la un preţ mic. Culturile importate sunt cultivate în condiții de producție mult mai puțin stricte decât cele din UE, conduc la scăderea prețurilor, provocând un dezavantaj competitiv semnificativ pentru fermierii din România.

Astfel, producătorii români sunt în imposibilitatea de a-și valorifica produsele aflate într-o concurență total neloială cu cerealele din Ucraina.

Prețurile la grâu, conform estimărilor specialiștilor din agricultură, au scăzut de la 1800 lei/to la 1000lei/to – deci o depreciere de circa 800 lei/To, respectiv circa 175 USD/ to minim, din mai – iunie 2022 până în prezent.

Prețurile la porumb au evoluat similar. Prețurile la floarea soarelui au scăzut de la 4000 lei/to la 2000 lei/ to, deci circa 500 USD/to.

Toate acestea au condus la situația ca cerealele românești să fie vândute doar într-o proporție de maxim 50% din producția anului precedent. Și asta, în condițiile în care seceta instalată în România începând cu anul 2018  a fost de 50% față de un an normal.

În aceste condiții, România a exportat nu mai mult de maxim 30% față de cât ar fi putut exporta într-un an normal.

Marea majoritate a producătorilor agricoli au încă stocuri semnificative de cereale, în condițiile în care producția din anul precedent a fost, de 50% față de producția dintr-un an normal.

Prețul la îngrășăminte.

Producția/recolta anului 2022 a fost realizată cu îngrășăminte al căror preț a crescut de trei ori.

Producția anului 2023 se realizează, cu îngrășăminte de trei ori mai scumpe decât înainte de începerea războiului din Ucraina și cu motorină la preț dublu.

La actualele prețuri de valorificare a cerealelor, fiecare producător de cereale din România înregistrează o pierdere de cel puțin 50 €/ to de cereale produsă.

Înmulțind cu o cantitate de 6 tone/ha, rezultă că, la actualele prețuri, toți producătorii de cereale din România vor înregistra o pierdere minimă de cel puțin 300 €/ha.

Înmulțind 300 €/ ha cu 10.000.000 ha de teren arabil, pierderea înregistrată la nivelul întregii țări va fi, pentru producția anului 2023 de cel puțin 300 € x 10.000.000 ha = 3.000.000.000 €.

Comisia Europeană a anunțat la începutul acestui an că are de gând să aloce 10 mil. €  pentru agricultorii din România . Să comparăm această valoare cu cel puțin 3.000.000.000 € care a fost pierderea pentru agricultorii din România cauzată de faptul că Ucraina produce cereale modificate genetic la un sfert de preţ și, nu trebuie să se supună regulilor europene privind calitatea și certificarea produselor.

În altă ordine de idei, este de reținut și de analizat și suma mai mare acordată Bulgariei comparativ cu România, în condițiile în care Bulgaria are o suprafață arabilă de cel puțin 4 ori mai mică decât România, iar influența cerealelor din Ucraina a fost cu totul indirectă.

Creșterea păsărilor și a animalelor pentru hrana oamenilor.

Primii operatori de grâu (morile de panificație), porumb (FNC – uri pentru animale/pasări), fabricile de ulei, magazinele au cumpărat/s-au aprovizionat în special cu materie primă din Ucraina, încălcând legislația națională în vigoare și Directiva europeana 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 125 din 11 iulie 1966, ultima dată amendată prin Directiva de punere în aplicare (UE) nr. 2021/1.927 a Comisiei de modificare a Directivei Consiliului nr. 66/402/CEE din 14 iunie 1966 privind comercializarea semințelor de cereale referitoare la semințele hibrizilor de grâu produse prin sterilitate masculină citoplasmatică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 393 din 8.11.2021.

Cantitățile de cereale pe care le-au achiziționat din România au fost reduse, în medie, la cel mult 30% din cât cumpărau în mod normal de pe piața internă.

Operatorii economici care folosesc cereale ucrainene pentru hrana oamenilor și a animalelor, au responsabilitatea, conform legii, să utilizeze exclusiv materii prime care respectă reglementările UE și pe cele interne în ceea ce privește calitatea produselor, certificarea, transportul, depozitarea și comercializarea acestora. 

În acest sens, cerealele și produsele alimentare ucrainene care intră pe piața românească trebuie să fie supuse unui control strict și supuse acelorași cerințe de control al calității ca și pentru cerealele cultivate în Uniunea Europeană

Chiar şi din cauza produselor de miere și a cărnii de pasăre, care provin din Ucraina la prețuri scăzute, produsele românești, de înaltă calitate, sunt înlăturate atât de pe piața internă cât și de pe piețele de export tradiţionale.

România va oferi în continuare asistență și sprijin pentru a se asigura că tranzitul acestor produse prin Coridoarele de Solidaritate funcționează în mod corespunzător și că cerealele ucrainene ajung în țări terțe și în Orientul Mijlociu, dar va proteja în același timp interesele fermierilor românii.

Nu putem permite fermierilor români să sufere din cauza faptului că nu funcționează corect Coridorul de solidaritate cu Ucraina.

Statul român este obligat să asigure siguranța lanțului alimentar al produselor agricole care provin din Ucraina, care prin măsuri specifice trebuie să fie verificat permanent și strict, pentru a proteja interesele fermierilor români.

Față de această situație îngrijorătoare pentru agricultura și industria alimentară din România, vă propunem spre dezbatere și adoptare prezenta inițiativă legislativă.

PENTRU INIȚIATORI:

DEPUTAT:  GEORGE-NICOLAE SIMION          

SENATOR:  CLAUDIU-RICHARD TÂRZIU          

DEPUTAT:  DUMITRU FLUCUȘ                          

LEGE privind reglementarea regimului de tranzit a semințelor și a materialului săditor prin România și de modificarea a unor acte normative

Parlamentul României adopta prezenta lege

ARTICOL I

• Mijloacelor de transport a căror încărcătură este reprezentată de semințe și material săditor din speciile de plante din speciile de plante cărora li se aplică prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care tranzitează teritoriul României li se aplică la intrarea în țară un sigiliu vamal asupra mărfii, a cărui integritate va fi verificată la ieșirea din țară.
• Prevederile alin. (1) se aplică exclusiv transporturilor de semințe și material săditor destinate consumului uman și hranei animalelor și păsărilor destinate consumului uman.
• Neaplicarea sigiliului prevăzut la alin. (1) constituie infracțiunea de rupere a sigiliilor, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 260 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Articolul II  – La articolul 46 din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 3 aprilie 2014, alineatul (1), literele a) – d) se modifică  și vor avea următorul cuprins:

” a) cea de la lit. d), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;

  b) cele de la lit. c), e) și h), cu amendă de la 15.000 lei la 25.000 lei;

  c) cele de la lit. a), b) și i), cu amendă de la 25.000 lei la 40.000 lei;

  d) cele de la lit. f), g), j) și k), cu amendă de la 40.000 lei la 60.000 lei.”

Articolul III –  La articolul 260 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

 „(1) Neaplicarea sigiliului în cazurile expres prevăzute de lege sau înlăturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.