Adresată: Domnului Prim-Ministru Nicolae-Ionel Ciucă
De către Domnul senator: Dorinel COSMA
Circumscripția electorală: Nr. 7, Botoșani
Grupul Parlamentar: A.U.R.
Ședința Senatului din data de: 22.03.2022
Obiectul Interpelării – Nivelul ridicat de vulnerabilitate seismică a infrastructurii sistemului de sănătate din România
Domnule Prim-Ministru,
În contextul tragediilor umanitare cauzate de seismele de mare magnitudine care au avut loc în Turcia și Siria, dar și al seismelor multiple produse în ultima perioadă în România, consolidarea infrastructurii sistemului de sănătate al țării noastre ar trebui să reprezinte o prioritate pentru guvern.
Unitățile medicale, în special spitalele de urgență, fac parte din infrastructura critică de intervenție post-seism, însă multe dintre spitalele României au un grad ridicat de vulnerabilitate seismică, astfel în cazul producerii unui cutremur de mare magnitudine riscă să se prăbușească sau să devină nefuncționale.
Datele oficiale indică că aproximativ jumătate din cele 375 de spitale din România sunt expuse la niveluri medii de hazard seismic, iar 3% sunt expuse la niveluri ridicate de hazard seismic, iar situația este și mai gravă în capitala țării.
De asemenea, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență spitalele cu risc seismic din România sunt în număr de 197. Dintre acestea 21 au fost încadrate în clasa de risc I, ceea ce însemnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic, iar 69 au fost incluse în clasa de risc II, ceea ce semnifică că pot suferi degradări majore ce le-ar putea face nefuncționale.
La nivelul municipiului București, o treime din spitalele administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism. Astfel, din cele 55 de spitale din București, 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36%. Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I; acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977, se arată într-un raport al Curții de Conturi.
Printre ele, se află și două dintre cele mai importante şi mai greu de înlocuit structuri medicale de stat ale României: Institutul Clinic Fundeni şi Institutul Național de Boli Cardiovasculare „C. C. Iliescu”, precum și Centrul de Transfuzii Sanguine București.
La nivelul județului Botoșani, șase clădiri în care funcționează secții ale Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani sunt încadrate în clasa de risc seismic I.
În consecință, pentru a reduce considerabil proporțiile unei tragedii produse de un seism major, Guvernul pe care îl conduceți trebuie să se mobilizeze pentru consolidarea infrastructurii vulnerabile a sistemului de sănătate românesc.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi răspundeți cu celeritate la următoarele întrebări:
1. Care sunt măsurile concrete pe care Guvernul României le va întreprinde pentru consolidarea infrastructurii cu grad ridicat de risc seismic a sistemului de sănătate din România?
2. Câte spitale din țară sunt încadrate, la momentul actual, în clasele de risc seismic I și II ? Câte dintre acestea se află pe raza județului Botoșani?
3. Care sunt politicile publice promovate și implementate de actualul Guvern pentru consolidarea urgentă a tuturor spitalelor încadrate în clasele de risc seismic I și II?
Nu există răspunsuri