Dan Tanasă – întrebare către Ministerul Culturii – Omagierea marelui român ardelean Mihăilă Gritta

Către: Domnul Lucian ROMAȘCANU – Ministrul Culturii

De la: Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş

Subiectul întrebării: Omagierea marelui român ardelean Mihăilă Gritta

Stimate domnule Ministru,

Mihăilă Gritta este minerul care și-a cheltuit imensa avere descoperită în minele de aur din Roșia Montană, aproape două tone, pentru a ridica școli și biserici în Apuseni iar acesta s-a stins în jurul anului 1837. Mormântul său se află la marginea unui bloc din Roșia Montană, cu o cruce mâncată de vremuri, neștiut aproape de nimeni.

Deși despre el se vorbește foarte puțin, Mihăilă Gritta a fost unul dintre cei mai mari români din zonă. Născut undeva pe la 1762, Gritta a ajuns la Roșia Montană încă de tânăr, apucându-se de minerit. Cu banii agonisiţi a deschis mina ce îi poartă numele, „Gritta”, în Muntele Cetate – Cetatea Romană, figurată pe planul topografic al lui Pošepný, din anul 1868. Gura galeriei se află la marginea drumului ce urcă paralel cu pârâul Roşia. În faţa ei, peste drum, a săltat o cruce din piatră, cunoscută cu numele de „Crucea lui Gritta”. Alături se află Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial.

Din a sa mină erau extrase, după documentele vremii, peste 1.700 de kilograme de aur. Timpurile erau grele pentru românii din Transilvania secolelor XVIII și XIX, Cancelaria imperială austro-ungară pornind tăvălugul deznaționalizării lor. Bisericile ortodoxe erau trecute, prin decret imperial, în proprietatea proaspătului apărut cult greco-catolic, în timp ce școlile cu predare în limba română erau închise și scoase în afara legii.

A vândut tot aurul și cu banii obținuți a construit școli și biserici pentru români! Pentru că autoritățile nu permiteau ridicarea unor școli „normale”, Gritta a construit școli „confesionale”. Nu s-au păstrat date exacte, dar se pare că este vorba despre șapte biserici și șapte școli. Cu claritate se poate vorbi despre cinci lăcașe de cult: din Roșia Montană, județul Alba, din Bucium Cerbu, același județ, din Mogoș (Alba), din Josani (Hunedoara) și din Gelmar (Hunedoara).

Despre celălalte două biserici ridicate de Mihăilă Gritta nu se cunosc date exacte, dar se presupune că s-ar afla în Cărpiniș, Vârtop, Ciuruleasa (județul Alba) ori Ardeu (județul Hunedoara). De asemenea, deși datele despre școlile confesionale sunt puține, se poate afirma, cu siguranță, că una dintre ele a fost construită din lemn, lângă biserica din Mogoș dar, din păcate, nu s-a păstrat în timp.

Mihăilă Gritta s-a stins la 75 de ani, în 1837, acolo, la Roșia Montană, unde a trăit aproape șase decenii. A fost înmormântat, alături de soția sa, dar, cu timpul, locul a ajuns la marginea orașului. Interesant este faptul că în cimitirul bisericii ortodoxe din Roșia Montană, ctitoria sa la 1781, se află câteva morminte ale familie, dar el nu odihnește aici. Nimeni nu vorbește despre el, despre ctitoriile sale, iar numele nu-i apare în nicio carte de istorie. Doar crucea de la căpătâi mai amintește despre „Cinstitul jupân Mihail Gritta, curator al sfintei biserici neunite din Roșia”.

În acest context, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Dacă Ministerul Culturii deține date exacte cu privire la ctitoriile românului Mihăilă Gritta din Roșia Montană, atât biserici cât și școli?
2. Dacă reprezentanții Ministerului Culturii au în plan reabilitarea, întreținerea și amenajarea mormântului acestui mare patriot, în condițiile în care urmașii sunt cel mai probabil de mult pierduți în negura istoriei?

• Ce acțiuni culturale va organiza Ministerul Culturii prin instuțiile deconcentrate pentru omagierea acestui român ardelean care și-a investit toată averea pentru propășirea neamului și salvarea identității românești din Transilvania?