Acatrinei Dorel-Gheorghe – întrebare parlamentară către Ministerul Justiției – În adoptarea și implementarea legilor justiției veți ține cont de punctul de vedere al magistraților, al justițiabililor sau al infractorilor?

Adresată:  Domnului Cătălin Predoiu, Ministrul Justiției

De către:     dl. Deputat Acatrinei Dorel Gheorghe

Circumscripția electorală nr.35, Suceava,

Obiectul întrebării: În adoptarea și implementarea legilor justiției veți ține cont de punctul de vedere al magistraților, al justițiabililor sau al infractorilor?

                                                         Domnule Ministru,

1. Asociatiile magistratilor au criticat pe larg legile justitiei privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest document se menționează între altele că de-acum încolo concursurile de promovare a judecătorilor vor fi controlate de CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, care își depășește rolul, că libertatea de exprimare a procurorilor și judecătorilor este „grav afectată”, că Institutul Național al Magistraturii este eliminat din selecția judecătorilor, că Inspecției Judiciare este lipsită de atribuții importante  devreme ce procurorul general și președintele Înaltei Curți pot deschide anchete disciplinare inclusiv atunci când Inspecția decide clasarea acestora. 
2. Cea mai gravă este modificarea care îi mută pe polițiștii judiciari, care erau subordonați procurorului general sub ministerul de Interne, ceea ce ar putea duce la impicații politice, dar nu numai. Procurorul militar Bogdan Pîrlog a explicat că această schimbare vine în întâmpinarea unor grupuri de interese din acest minister, care de mai multă vreme încearcă să intervină în marile dosare economice. Bogdan Pîrlog a declarat că aceasta este o dorință mai veche a unor grupuri de interese din Ministerul de Interne, grupuri care urmăresc de ani buni să paralizeze anchetele din dosarelor economice, cele care au mize financiare importante: „Grupurile de influență care, după Revoluția din decembrie 1989 au controlat de facto ministerul de Interne, au acționat permanent pentru a rupe Poliția de Parchet. A existat un du-te-vino legislativ în toți acești ani. Acum au simțit că ministerul Public și ministerul Justiției sunt slabe și aceste grupuri de interese au decis să scoată poliția judiciară din orice legătură cu parchetele. Nu au putut să o desființeze de tot deoarece poliția judiciară apare în articolul 131 din Constituție.”
3. Legile Justiției așa cum au fost adoptate de guvern urmăresc nu doar „anihilarea capacității ministerului Public de a face dosare”, ci și diminuarea puterii DNA și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Practic, reformele cerute de Comisia Europeană condiționează cele 30 de miliarde de euro, destinate României prin PNRR, de reformarea acestor legi privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii până în 2023. Bruxelles-ul a cerut însă explicit consolidarea DNA inclusiv pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor generate de corupție plus întărirea independenței magistraților și asimilarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
4. România continuă să spună ca UE și să facă ce vor grupurile de interese afiliate PSD, PNL și UDMR. Bucureștiul preia modelul Poloniei și al Ungariei care boicotează statul de drept, presa independentă, întărind autoritatea statului, fiindcă doar așa pot controla votul și deci menținerea la putere a formațiunilor care se află deja acolo. 
5. UDMR propune o modificare a legilor justitiei respective la art. 176 alin. (2) care se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Judecătorii și procurorii pot fi delegați, inclusiv în funcții de conducere ori detașați numai la instanțe sau parchete la care au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi delegați sau detașați în cadrul acestor structuri numai dacă au dobândit gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile prezentei legi și nu pot fi delegați sau detașați la alte parchete sau instituții pe durata desfășurării activității în cadrul celor două direcții.
6. Potrivit specialiștilor în drept penal, dacă amendamentul va trece de votul Parlamentului, activitatea DNA și DIICOT riscă să se blocheze, deoarece cei mai mulți procurori nu dețin gradul de judecător de Înalta Curte, ceea ce înseamnă că nu mai pot activa în acadrul celor două parchete. În plus, dosarele în lucru sau trimise în judecată de procurorii care nu au grad de Înaltă Curte riscă să fie compromise.
7. România continuă să spună ca UE și să facă ce vor grupurile de interese afiliate PSD, PNL și UDMR.

Față de această situație vă rugăm să ne răspundeți la următoarea intrebare:

În adoptarea și implementarea legilor justiției veti tine cont de punctul de vedere al magistratilor, al justițiabililor sau al infractorilor?