EXPUNERE DE MOTIVE
Prin propunerea legislativă se urmărește, pe de o parte, transparentizarea procedurii desfășurate de către Autoritatea Electorală Permanentă ce se finalizează prin aprobarea numărului secțiilor de votare organizate în străinătate, iar, pe de altă parte, simplificarea votului în străinătate.
Astfel, o modificare vizează art. 23 alin. (6) din lege și prevede că Autoritatea Electorală Permanentă are obligația de a publica de îndată pe site-ul instituției documentele prevăzute la alin. (5), care privesc propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate, precum și documentele prevăzute la alin. (6).
În prezent, se aduce la cunoștința publicului exclusiv hotărârea Autorității Electorale Permanente prin care aceasta decide în legătură cu aprobarea numărului de secții de votare care se organizează în străinătate, fără a fi publicate și motivele care au stat la baza stabilirii numărului efectiv de secții organizate.
După cum s-a constatat în trecut, numărul secțiilor de votare organizate în străinătate a fost în permanență unul redus prin raportare la numărul de cetățeni cu drept de vot, în ciuda faptului că în mod constant în spațiul public au fost exprimate nemulțumiri în legătură cu această problemă, care a culminat cu formarea unor cozi extrem de lungi la secțiile de votare organizate în străinătate, cetățenii cu drept de vot stând cu orele la coadă pentru a își putea exercita dreptul constituțional de vot.
Deoarece numărul propus de secții de votare organizate în străinătate este stabilit în baza unor documente care nu sunt aduse la cunoștința publicului, chiar dacă acestea nu conțin informații clasificate, este necesar ca pentru transparentizarea activității Autorității Electorale Permanente să fie instituită obligația acesteia de a publica documentele care stau la baza numărului propus de secții de votare care urmează a fi organizate în străinătate, pentru ca cetățenii României să poată observa dacă numărul de secții organizate este justificat, care reflectă nevoile persoanelor cu drept de vot, ori dacă este unul stabilit aleatoriu, cu ignorarea nevoilor reale ale cetățenilor români care au reședința în străinătate.
Totodată, o problemă reală o reprezintă și obstacolele care stau în calea exercitării dreptului de vot de către cetățenii români care locuiesc în străinătate și care doresc să își exprime votul în străinătate, dar care fie nu dețin, fie nu pot să obțină în timp util sau în limita unor costuri rezonabile documentele în baza cărora ar putea să își exercite dreptul de vot, stabilite prin ordin al Ministrului Afacerilor Externe.
În ceea ce privește această chestiune, propunerea legislativă urmărește crearea posibilității pentru toți cetățenii români cu drept de vot de a și-l exprima, prin eliminarea barierelor existente în reglementarea în vigoare, indiferent de perioada pentru care au avut reședința în statul în care locuiesc, în virtutea simplului fapt că sunt cetățeni români.
Această modificare a legislației ar conduce la atingerea dezideratului de creștere a participării cetățenilor cu drept de vot la alegerile parlamentare, prin oferirea șansei tuturor cetățenilor români să participe la scrutine cu condiționări minime și raționale – dovedirea cetățeniei române și dovedirea vârstei.
Totodată, cade în obligația statului român de a eficientiza dreptul la vot al cetățenilor români care au reședința în străinătate, întrucât, „în sec. XXI, într-un Stat democratic, prezumția trebuie să fie în favoarea acordării acestui drept unui număr cât mai mare” (cauza Sitaropoulos și Giakoumopoulos c. Greciei – C4402/07), astfel încât eliminarea condițiilor excesive care există în prezent apare ca fiind o soluție de natură a asigura participarea la vot într-un cât mai mare a cetățenilor români cu drept de vot.
Din simpla prezență a unui cetățean român în străinătate se poate trage cu ușurință concluzia că acea persoană își are reședința în statul în care se prezintă la secția de votare, nefiind necesară dovedirea reședinței cu un act suplimentar care, deseori, implică angrenarea unui proces birocrație în obținerea acestuia, dar și costuri care pot varia în funcție de țară, precum și timp pierdut, aspecte care nu pot fi considerate altceva decât impedimente nejustificate în calea exercitării dreptului la vot, cu efectul împiedicării exercitării acestui drept constituțional.
PENTRU INIȚIATORI:
1. DEPUTAT GEORGE NICOLAE SIMION
2. SENATOR CLAUDIU RICHARD TARZIU
Lege pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Articol unic – Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente se modifică după cum urmează:
- Partea introductivă a alineatului (6) al articolului 23 se modifică și va avea următorul conținut:
„(6) Lista prevăzută la alin. (5) va fi însoțită de următoarele documente și va fi publicată de îndată pe site-ul Autorității Electorale Permanente:”
2. Articolul 83, alineatul (4) se modifică și va avea următorul conținut:
„(4) Cetățenii români cu reședința în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate, conform prezentei legi, în baza oricărui act de identitate. Simpla prezență la secțiile de votare organizate în străinătate instituie o prezumție absolută că respectivii cetățeni români au reședința în străinătate.”
One response
Propunerea dv.ar fi utilă dacă ar exista certitudinea că nicio persoană nu poate vota în mai multe centre de votare/țări folosindu-se de acte de identitate diferite. Presupun că ar putea fi completată în acest sens (sau, pentru a evita votul multiplu, s-ar pune la punct un sistem electronic performant și modalități de sancționare instantanee a oricărei tentative de fraudă electorală).