Către: Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

           Domnului Barna Tánczos

De la: Dorel-Gheorghe Acatrinei,

Deputat AUR, circumscripția electorală nr.35 Suceava

Obiectul interpelării: Dezastrul ecologic de la Geamăna, satul din Apuseni ”furat” de sterilul de la cariera Roșia Poieni și uzina de prelucrare din Dealul Piciorului

Stimate Domnule Ministru,

          Munții Apuseni au – pe lângă potenţialul turistic – şi unul economic foarte important. Aici se află unele dintre cele mai mari zăcăminte de aur şi cupru din Europa. Cuprul este exploatat la Roşia Poieni, lângă Roşia Montană, de aproape 45 de ani. În Dealul Piciorului, s-a construit o uzină şi s-a săpat un munte de unde se exploatează anual milioane de tone de material.

Uzina şi cariera de pe muntele de aproape 1000 metri altitudine dintre Roşia Montană şi Lupşa au fost un alt proiect megalomanic al economiei planificate din perioada comunistă. Sate întregi au dispărut pentru a face loc acestor investiţii şi, mai ales, iazului de decantare a sterilului de la Valea Şesii. Cu toate acestea însă, explotarea minieră de suprafaţă a dat de lucru la mii de oameni din zonă. Pe vremea comunistă circa 5.000 de persoane lucrau la Roşia Poieni. În prezent, numărul acestora este de 10 ori mai mic.   Explotarea efectivă a carierei a început în anul 1978, iar producţia de cupru a demarat în 1983. Este cel mai mare zăcământ diseminat de cupru şi aur din România, rezervele sale reprezentând 65% din totalul cantităţii de cupru din ţară. Este estimat la 900.000 de tone, lucru care permite continuarea exploatării pe o perioadă de cel puţin 20 de ani. Mina produce minereu din care se pot extrage aproximativ 5.000 de tone de cupru pe an, fiind exploatată de compania de stat Cupru Min.

Cariera are forma unei pâlnii cu o adâncime de 360 de metri, respectiv 24 de trepte a câte 15 metri înălţime fiecare. Această distanţă de drum în spirală pe care se ajunge până în fundul gropii cu ”lei mecanici” parcă nu se mai termină. De sus, maşinile de zeci de tone par jucării. Abia jos, lângă ele, când ajungi să îţi compari înălţimea cu diametrul roţilor mastodonţilor de fier, îţi dai seama că tu eşti de fapt furnică. Cantitatea de zăcământ care se exploatează aici a făcut ca la Roşia Poieni să fie folosite cele mai mari utilaje de transport, săpat şi încărcat din România.

Unele dintre acestea pot transporta la o singură cursă peste 100 de tone de minereu. Maşinile uriaşe au computer de bord care arată tot timpul ce încărcătură se pune în basculă şi care este consumul de combustibil. Exploatarea produce, pe lângă cupru, milioane de tone de rocă seacă neinteresantă economic. Aceasta trebuie degajată din crater şi este vărsată peste marginea carierei, în trei halde. Cei trei noi munţi, care modifică geografia locului, deşi lipsiţi de condiţiile necesare vieţii, s-au îmbogăţit în ultimii trei ani cu o vegetaţie atipică zonei: mesteceni şi ciulini. Suprafaţa uriaşă a carierei face ca această să fie vizibilă chiar şi din satelit.

La finalizarea procesului de producţie în uzină rezultă un steril foarte poluant care este transportat câţiva kilometri până la iazul de decantare de la Valea Şesii. Pentru amenajarea acestuia a fost strămutat satul Geamăna. În prezent, iazul are o imagine apocaliptică şi este menţinut în limite aproximativ normale în privinţa protecţiei mediului doar prin funcţionarea continuă a uzinei din Dealul Piciorului şi prin vărsarea zilnică în apele acide a zeci de tone de var. Cupru Min SA este o companie de stat al cărei principal obiect de activitate îl constituie extracţia de minereuri metalifere neferoase. Activitatea principală a societăţii este extracţia şi prepararea minereurilor cuprifere din zăcământul Roşia Poieni, cu valorificarea concentratului cupros şi a metalelor preţioase. Uzina are o capacitate de prelucrare de 2 milioane de tone de minereu pe an.

Dimensiunea dezastrului ecologic

Exploatările miniere au lăsat urme adânci în România. Cândva, Geamăna era un sat ca oricare altul din Apuseni. S-a stins încet sub marea de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Localnicii au fost obligaţi să se mute departe de vatra satului ca să scape de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica şi le-a înghiţit cimitirul și casele.

Anul 1980 a marcat începutul sfârşitului pentru comunitatea din satul Geamăna. La Roşia Poieni începea exploatarea celui mai mare zăcământ de cupru din România și al doilea ca mărime din Europa.

Sterilul, amestecul rezultat în urma exploatării minei de cupru, ar fi trebuit depozitat în locuri special amenajate. Era prea scump şi complicat, însă, aşa că autorităţile vremii au preferat să deverseze reziduurile direct în Valea Șesii. Treptat, iazul a tot crescut, dar pământul devenea tot mai arid și copacii începeau să se usuce.

Iniţial, oamenilor li s-a pomis că vor fi mutaţi într-un sat nou, la 7 kilometri de Geamăna. În cele din urmă au primit bani puţini şi terenuri la peste 100 de kilometri de casă. Însă tot mai mulți au fost nevoiți să se mute. Otrava acidă înainta amenințător.

În cele din urmă, satul Geamăna a fost şters de pe faţa pământului de sterilul de la Roşia Poieni. Locuințele oamenilor, biserica și cimitirul satului Geamăna au dispărut sub ape. Singura dovadă a faptului că în această zonă a existat cândva un sat în care au locuit peste 200 de familii este o biserică, mai exact turla bisericii, căci doar atât a mai rămas din ea. Totul s-a pierdut sub milioane de metri cubi de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Din satul mândru şi frumos cândva a mai rămas doar un peisaj straniu, apocaliptic, în culori ireale.

În câțiva ani, însă, și turla bisericii va fi înghițită de deseuri toxice, având în vedere că este încă activă cariera de cupru de la Roșia Poieni. În anul 2018, o biserică din satul Vința, situat în apropiere, a fost demontată și mutată la Muzeul Astra de la Sibiu. Biserica era veche de 250 de ani.

Iazul de la Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, este amenajat între doi versanţi şi are peste 130 de hectare. Lacul creşte cu fiecare an ce trece, iar mâlul adus de la exploatarea de cupru din Roșia Poieni se scurge neîntrerupt printr-o ţeavă imensă. Deşeurile sunt zăgăzuite de un singur baraj, iar pericolul creşte de fiecare dată când plouă abundent în zonă.

Satul Geamăna a ajuns, astfel să fie vizitat mai ales de străini, curioși să vadă cum arată o localitate distrusă, un sat scufundat sub deșeuri.Majoritatea oamenilor din Geamăna au plecat din sat. Cativa dintre ei au mai ramas, locuiesc pe dealurile din apropiere. Ei sunt cei care ii ghideaza pe cei care vin sa vada cum arata satul inghitit de deversarile toxice.

          Având în vedere această situație, Domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

          (1) Care sunt măsurile concrete care s-au întreprins până în prezent de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în vederea protejării, prevenirii și limitării acestui dezastru ecologic?

          (2) Care sunt măsurile de siguranță întreprinse cu privire la evitarea unui dezastru în cazul în care singurul baraj construit pentru a susține deșeurile provenite din exploatare va ceda?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

15.000 de români s-au înscris în numai 24 de ore în AUR, singura forță patrotică, creștină și conservatoare din Parlamentul României, în urma apelului lansat luni de copreședinții formațiunii George Simion și Claudiu Târziu. AUR îi îndeamnă pe toți românii care nu sunt reprezentați politic să […]
28 iunie 1940, vineri Într-o zi de vineri a fost răstignit Hristos, pe nedrept, El, cel fără de greșeală. Într-o zi de vineri a fost cedată Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, aproximativ 18% din suprafața României de atunci, teritorii locuite de 4 milioane de […]
Duminică, 30 mai, ora 18:00, Alianța pentru Unirea Românilor a organizat un protest la ambasada Serbiei din București ca urmare a abuzului săvârșit de grănicerii sârbi care au împiedicat participarea deputatului AUR Ringo Dămureanu la manifestările organizate de comunitatea românească din regiunea Timoc cu ocazia Zilei […]
În seara zilei de 29 mai 2021 domnului Ringo Dămureanu, deputat AUR și membru al Grupului de Prietenie România-Serbia din Camera Deputaților, i s-a interzis accesul în Republica Sârbă în timp ce se îndrepta spre Valea Moraviei pentru a sărbători Ziua Românilor de Pretutindeni alături de comunitatea istorică românească din […]
Decizia de a impune restricții de circulație obligatorii și, mai ales carantina totală pentru persoanele în vârstă de peste 65, asumată public de Președintele Iohannis este disproporționată, inumană și în dezinteresul României. Izolarea la domiciliu a tuturor persoanelor de peste 65 ani, în lipsa unui sistem […]
În plină eră digitală, când informația este mai accesibilă ca oricând în istorie, rațiunea, logica și luciditatea ar trebui să primeze. Problema e că, deși educația se vrea a fi la apogeu, unii dintre noi nu sunt capabili să gândească logic și să acționeze rațional. România are […]