Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Ajutorul European

Adresată: Domnului Prim Ministru, Ilie Bolojan

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George      

Circumscripția electorală: Nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ajutorul European

Domnule Prim-Ministru,

           În anul 2025 avem o creștere cu 60% a apelurilor pentru prezența urșilor în Brașov. Au fost aproape 750 apeluri, iar în 186 de cazuri urșii au fost alungați, 152 fără a fi nevoie de intervenție, iar în 411 cazuri nu s-a mai găsit nici un urs. De la 1 iunie până în 15 septembrie, numărul apelurilor pentru semnalarea urșilor în Brașov a crescut cu aproape 60% față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 749 de solicitări. Cele mai multe solicitări au fost făcute pentru prevenirea contactului, fiind observați urși din zone frecventate precum pădurile de pe lângă localități sau chiar de pe cablu teleferic. Specialiștii recomandă cetățenilor să nu se apropie de urși, să nu încerce hrănirea, filmarea sau selfie-urile, deoarece orice reacție sau percepție greșită poate declanșa atacuri imprevizibile.

           Jandarmii din județul Harghita au fost solicitați, în ultimele două săptămâni, să intervină de 27 de ori, după ce prezența urşilor a fost observată în apropierea zonelor locuite.  Cele mai multe apeluri au provenit din localităţile Vărşag (4), Zetea (3) şi Cristuru Secuiesc (3), dar prezenţa urşilor a fost semnalată şi la Şimoneşti, Ditrău, Săcel, Topliţa, Zetea, Vlăhiţa, Mereşti, Borzont, Sândominic, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Lueta, Joseni şi Feliceni. Primim informații că la nivelul întregii țări situația este scăpată de sub control. Toate lucrurile au primit o explicație odată cu operațiunea de numărare a urșilor ce a avut loc în ultima perioadă . Au fost identificați până la 13.000 de urși bruni  în România, arată rezultatele preliminarii ale unui studiu genetic realizat de Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Ministerul Mediului a publicat rezultatele preliminarii ale unui studiu național care arată că în România trăiesc între 10.500 și 13.000 de urși bruni după evidențe găsite în 25 de județe, din păduri, bârloguri, gospodării, garduri, drumuri. Nivelul de încredere este de 95 la sută.

            România are cea mai mare populație de urs brun din Europa. Specialiștii spun că efectivul optim este 4.000 de urși. Un ministru a spus că va cere Comisiei Europene scoaterea acestui animal de pe lista speciilor strict protejate. Nu văd niciun motiv pentru care în România să scoatem lupul de pe listă și ursul să rămână. Motivul ar fi că numai 29% din suprafața țării este acoperită cu păduri. Această suprafață are un optim ecologic, economic și social de 4.000 de urși care ar trebui să existe, astfel încât să fie o situație bună și pentru oameni și pentru urși. (…) De la 29 la sută până la sută la sută este un habitat modificat, avem agricultură, sursă de hrană. Profesorul Ovidiu Ionescu susține că nenumărate ursoaice cu pui ajung în zone agricole și chiar în localități, alungate din păduri de urșii masculi. Pentru a-și promova genele, omoară puii acestor femele pentru a se împerechea cu acestea. Este și o metodă de autoreglare a populației de urs. Aceste ursoaice, pentru a-și proteja puii, dispar din habitatul natural, pleacă. Și atunci, se duc spre spațiile agricole, spre intravilanul localității, unde găsesc hrană, tocmai pentru a evita spațiile unde densitatea masculilor e mare”, a declarat profesorul Ovidiu Ionescu. Astfel, mii de urși sunt semnalați în locuri publice sau în gospodării anual. Oamenii care au sunat la 112 au semnalat urși în 35 de județe, adică în majoritatea din țară, inclusiv în județe în care animalele până acum nu ajunseseră, precum Brăila, Galați sau Vaslui. Cele mai multe apeluri au venit din județele Brașov – 1.273 (dintre care 45 atacuri) și Prahova – 906 (dintre care 66 atacuri). După un atac, sute ce locuitori din Predeal au semnat o petiție publică adresată ministrului Mediului. Ei au cerut autorităților:

1. Izolarea corectă a gunoaielor, în pubele îngropate, cu acționare hidraulică, inaccesibile animalelor sălbatice. „Această metodă a fost deja aplicată cu succes în alte localități montane și reprezintă o soluție modernă, sigură și durabilă. Containerele actuale, etichetate «anti-urs», s-au dovedit ineficiente”, au explicat semnatarii.
2. Colectarea frecventă a deșeurilor, la cel mult 48 de ore, cu o tură suplimentară duminica după amiază, în special în zonele turistice și rezidențiale temporare, unde cantitatea de deșeuri crește exponențial la final de săptămână;
3. Împrejmuirea zonelor vulnerabile cu garduri electrice intermitente;
4. Patrule de seară, dotate cu spray anti-urs;
5. Supraveghere video conectată la un sistem de alertă;
6. Sistem auditiv de descurajare a animalelor;
7. Iluminat public și curățenie echitabilă peste tot;
8. Implicarea reală a Poliției Locale și a Jandarmeriei;
9. Lipsa de asumare privind fondurile, vânătoarea și contractele necontrolate.

Este inadmisibil ca de atât timp să cerem sprijin, iar nimeni să nu răspundă, în timp ce în localități urșii și haitele de lupi se plimbă nestingherite pe străzi, inclusiv ziua, mai spun oamenii. Profesorul universitar Ovidiu Ionescu, care este și președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, spune că situația conflictelor dintre om și urs are premisele de a se agrava.

„Eu nu pot să le dau soluții, dar datoria mea este să trag un semnal de alarmă, din nou, să înțeleagă că am ajuns în al doisprezecelea ceas”, a reclamat președinta Organizației Patronale de Turism Poiana Brașov, Roxana Cojocea. Ea a mai spus că, în ultima vreme, a primit mesaje de la părinți dacă mai sunt sigure taberele de copii din zona Brașov. Coordonatorul Departamentului Specii Sălbatice de la WWF România, Cristian-Remus Papp, crede că autoritățile ar trebui să se concentreze pe prevenție în limitarea efectelor negative în relația urs-om. Relocarea urșilor s-a dovedit ineficientă în România. „Relocarea nu folosește, e un chin. Pentru relocare, ursul trebuie tranchilizat, băgat în cuști, dus departe de localități, iar în scurt timp el poate reveni în curțile oamenilor.

A trecut aproape un an de la reluarea dezbaterii publice pe acest subiect și nu s-a luat nici o măsură. Oamenii cred că autoritățile ar trebui să se concentreze mai ales pe prevenție în limitarea efectelor negative în relația urs-om dar ei cer, ca măcar până la ameliorarea situației, să aibă dreptul să folosească un regim de autoapărare chiar și prin împușcarea urșilor agresivi care le pun în pericol familiile.

Față de această situație vă adresăm următoarea interpelare:

În cât timp veți rezolva situația privind  pericolul creat de prezența urșilor în comunitățile locuite ?