Președintele Comisiei AUR Investiții și Programe de Finanțare, Victor Cațavei, contestă bilanțul prezentat de Ilie Bolojan privind absorbția fondurilor din PNRR și susține că procentele anunțate de Guvern sunt raportate la un buget redus succesiv prin renegocieri.
Acesta atrage atenția asupra proiectelor mutate pe alte programe europene, investițiilor rămase nefinalizate și fondurilor pierdute definitiv și cere asumarea răspunderii pentru gestionarea programului, susținând totodată organizarea de alegeri anticipate.
„Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, 01.09.2026, într-o conferință axată pe bilanțul PNRR, faptul că România a reușit o absorbție de peste 90% din componenta de granturi (bani nerambursabili) și de peste 95% din împrumuturi.
Concret, declarația acestuia a fost: „România a reușit o absorbție de peste 90% pe componenta de granturi și de peste 95% din împrumuturi. Este un rezultat la care guvernul și guvernele pe care le-am avut au muncit în acești ani. Presiunea mare a fost în acest ultim an, în care am făcut eforturi importante pentru a debloca PNRR și pentru a renegocia ținte și jaloane, în așa fel încât România să nu piardă bani”.
În realitate, există o diferență majoră între cifrele optimiste anunțate de Guvern și realitatea din teren, motiv pentru care aceste date prezentate nu reflectă adevărul economic.
Diferențele majore apar din cauza modului în care autoritățile raportează succesul programului, respectiv:
1. Absorbția pe hârtie vs. Banii intrați în țară:
a) Varianta Guvernului Bolojan: Se prezintă o rată de absorbție finală de peste 90% din granturi.
b) Situația concretă: Această rată de „peste 90%” se aplică la un buget total redus drastic prin renegocieri succesive.
Evoluția bugetului:
- Bugetul PNRR aprobat în anul 2021 a fost de 29.181.842.750 euro;
- Bugetul PNRR renegociat în anul 2023 a fost de 28.511.575.220 euro;
- Bugetul PNRR renegociat ulterior a fost redus la 20.106.860.700 euro.
În plus, România ocupă locul 21 din 27 în UE la gradul de absorbție financiară efectivă și locul 25 din 27 la îndeplinirea jaloanelor obligatorii asumate prin PNRR.
2. Proiecte mutate pe alte fonduri pentru a optimiza statisticile:
Pentru a nu recunoaște un eșec major la finalul PNRR (termenul limită fiind 31 august 2026), Guvernul a scos sute de proiecte blocate din PNRR și le-a mutat pe alte programe europene (cum ar fi Politica de Coeziune sau programul SAFE).
Ca si exemplificare, este cazul bugetului de 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și al finanțării pentru cele zece spitale/ Aceste fonduri au fost mutate din PNRR în alte bugete europene doar pentru ca PNRR să pară „îndeplinit” într-un procent mare.
3. Reforme structurale ratate și bani pierduți definitiv:
Statisticile oficiale ignoră impactul eșecurilor guvernărilor PNL – PSD – USR – UDMR din perioada 2021–2026. Spre exemplu, România a pierdut definitiv în jur de 770 de milioane de euro la finalul programului, deoarece nu a fost adoptată Noua Lege a Salarizării Unice.
4. Mii de proiecte de investiții au rămas nefinalizate:
Chiar dacă Guvernul declară „capitole închise”, la nivelul lunii august 2026 existau în jur de 2.500 de proiecte PNRR complet nefinalizate (aproape o șesime din total). Guvernul va trebui acum să finalizeze aceste investiții folosind bani din bugetul național, și nu din granturi nerambursabile.
În acest context, poziția oficială a Alianței pentru Unirea Romanilor (AUR) pe subiectul finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este de critică severă la adresa actualei clase politice, considerând încheierea programului drept un eșec administrativ major și o dovadă a lipsei de viziune strategică.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită ca ministerele coordonatoare de granturi să își asume direct răspunderea politică și legală pentru sumele din PNRR pierdute definitiv de România.
De asemenea, corelat cu criza politică și cu gestionarea defectuoasă a programelor economice și europene, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că actualul legislativ și executiv și-au pierdut legitimitatea.
În consecință, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită organizarea de alegeri anticipate ca singură metodă de a scoate țara din impasul administrativ și economic”, a declarat Vlad Cațavei, președintele Comisiei AUR Investiții și Programe de Finanțare.
Comments are closed