Adresată:
Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României
De către: Deputat Veronica GROSU
Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.10.2025
Obiectul întrebării: Ce solutii aveti pentru antreprenorul român? Ce soluții aveți pentru companiile românești care se închid una după alta?
Domnule Prim-Ministru,
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 33,85%, în primele opt luni din 2025, până la 36.171, față de 27.023 în perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres. Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 7.083 de firme (în creștere cu 24,77% față de ianuarie-august 2024) și în județele Cluj (2.017 de firme, plus 42,14%), Ilfov (1.867, plus 24,47%), Constanța (1.812, plus 22,37%), Timiș (1.508, plus 25,23%), Brașov (1.363, plus 52,63%), Iași (1.308, plus 26,99%) și Prahova (1.236, plus 51,84%). La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Ialomița, respectiv 181 (plus 31,16% față de primele opt luni din 2024), Covasna (214, plus 58,52%), Călărași (241, plus 17,56%), Mehedinți (250, plus 41,24%) și Harghita (269, plus 8,91%).
Creșterile cele mai semnificative ale numărului de dizolvări s-au înregistrat în județele Olt (plus 91,09%), Maramureș (plus 75,29%) și Alba (plus 73,99%). Cele mai multe firme dizolvate sunt din comerț.Domeniul de activitate cu cele mai multe dizolvări de firme, în perioada ianuarie-august 2025, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor, unde au fost raportate 8.265 de dizolvări la nivel național. Față de anul precedent, dizolvările din acest sector au crescut cu 12,19%.Potrivit sursei citate, construcțiile, activitățile profesionale, științifice și tehnice și industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, respectiv 3.074 (plus 11,7%), 3.0303 (plus 14,25%) și 2.579 (plus 14,01%). În luna aprilie august, au fost raportate 4.635 dizolvări de firme, cele mai multe în București (877) și în județele Constanța (263), Cluj (252), Ilfov (234) și Brașov (183).
Potrivit rectificării bugetare din 1 octombrie, deficitul din acest an va fi de 8,4% din PIB, în creștere față de ținta de 7% stabilită în bugetul din februarie. Deși această ajustare reflectă parțial o performanță mai slabă a veniturilor, principalele modificări se referă la cheltuieli (în creștere cu 27,8 miliarde de lei), în special plăți mai mari de dobânzi. Situația subliniază provocările generate de presiunile din zona cheltuielilor sociale, de costurile mai ridicate ale împrumuturilor și de creșterea economică lentă și ne arată pe lângă iresponsabilitatea guvernelor PSD-PNL-USR-UDMR și faptul că nu majorarea taxelor era soluția ci reducerea cheltuielilor statului. Pensiile speciale sunt în plată iar în primele nouă luni ale anului, partidele politice din România au încasat 173 de milioane de lei, iar până la finalul anului ar trebui să primească 284 de milioane de lei din subvenții.
Față de această situație, domnule ministru, solicit răspuns la următoarea întrebare: La ce dată vor scădea impozitele în România pentru oprirea închiderii firmelor românești?
Solicit răspuns în scris și oral.
Comments are closed