Vasile Nagy – declaraţie politică intitulată “Facturile şi profitul – preţul la carburanţi”

“Facturile şi profitul – preţul la carburanţi”

Benzina şi motorina au avut parte de o scumpire accelerată de la începutul anului, cauzată în principal de majorarea accizei pe carburanţi, apoi de criza energetică, la care se adaugă contextul internaţional.

Evoluţiile pe piaţă sunt limitate de escaladarea tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina şi de ameninţările cu care se confruntă Emiratele Arabe Unite.

Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului.

Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile, legat de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt coate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile, în funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere.

Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final.

În România există trei mari producători de carburanţi – Petrom, Rompetrol şi LukOil – şi mai mulţi distribuitori majori. Trendul de preţ al carburanţilor este urmat, fără excepţie, de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat, în 2021, cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari.

Cotaţia ţiţeiului Brent de referinţă la nivel global este astăzi la peste 100 de dolari pe baril, benzina şi motorina în România fiind la cele mai mari preţuri din istorie.

Preţul unui litru de carburant reprezintă în proporţie de mai mult de jumătate taxele şi accizele datorate statului.

Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.

Statul este cel care profită cel mai mult în urma acestor creşteri, prin faptul că va încasa mai mult din taxe, dar că acest lucru vine cu un pericol – scăderea consumului.

Un procent de doar 45-48% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere.

Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA şi acciză.

Restul este componenta de preţ cu care jonglează producătorul şi distribuitorul de carburanţi: costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna), costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii), costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia), costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar), adaos comercial.

Când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea.

Depăşirea pragului de 8 lei pe litru reprezintă un record pentru piaţa din România şi vine în contextul cererii mari de carburanţi şi al preţurilor ridicate la toate mărfurile pe plan mondial.

Consiliul Concurenţei a demarat mai multe anchete, pe piaţa comercializării angro de carburanţi, pentru a identifica dacă există anumite înţelegeri între comercianţi. Instituţia a răspuns că analiza încă nu este gata şi nu doreşte să se pronunţe înainte de încheierea raportului.

Preţurile au crescut mai mult decât în mod normal, iar din cauza aşteptărilor s-a creat o bulă speculativă. În următoarele 6-12 luni lucrurile ar trebui să se mai regleze, să oprească din creşterea preţului sau chiar să revină un pic mai jos.

Efectele se văd pe tot lanţul după aceea, în special la bunurile cu valoare adăugată mică, la cele agricole, alimentare, iar în următoarea perioadă, probabil, preţurile la alimente, cam tot ce înseamnă inflaţie, vor continua să fie ridicate în următorii doi-trei ani dacă nu se intră într-o recesiune globală.

Din păcate, ne confruntăm cu o nouă creştere a preţului motorinei. O creştere care este pusă pe faptul că este primăvară, sunt lucrări agricole, şi cumva este motivată de acest element.

Este adevărat că, în general, în perioada verii apărea această creştere suplimentară, dar este greu de presupus că a putut să crească atât de mult preţul la motorină faţă de benzină.

Din păcate, nu ne putem aştepta la o reducere a preţului. Preţul la nivel european a prezentat din nou o creştere în ultimele zile.

Această creştere la nivel mondial se bazează pe diferenţa dintre cerere şi oferta. Dar ţările din zona Mării Negre, România, Bulgaria, Ucraina, au o problemă suplimentară, având în vedere că toate costurile cu transportul ţiţeiului în Marea Neagră au crescut formidabil de mult.

Atât costurile cu închirierea vaselor, cât şi cele cu asigurarea vaselor, pentru a putea asigura transportul, se vor reflecta în preţul benzinei de la pompă.

În ultimul timp, tot mai multe companii europene evită să mai importe petrol din Rusia, chiar şi în absenţa unor politici oficiale care să interzică importurile, însă exporturile de petrol ale Rusiei către India au crescut de patru ori în martie 2022 faţă de media lunară anterioară.

Este posibil ca până la vară, din cauza lipsei petrolului rusesc de pe piaţă, să crească riscul de a avea o raţionalizare a produselor petroliere de pe piaţa internă, criza de motorină având un impact mai devastator decât al unei crize a petrolului brut.

Românii care trăiesc în apropierea graniţei cu Ungaria sunt cei mai norocoşi din acest punct de vedere. Mulţi dintre ei alimentează în Ungaria vecină, unde preţul la pompe este cu mult sub cel practicat de benzinăriile din România.

Deşi Ungaria nu deţine niciun fel de resurse de petrol, un litru de motorină costă în această ţară doar 1,289 euro, cel mai ieftin dintre toate ţările membre UE. Spre comparaţie, în România un litru de motorină poate trece de 1,75 euro, la unele benzinării.

În următoarea perioadă n-o să vedem reduceri de preţuri, ci, mai degrabă, trebuie să ne aşteptăm la creşteri de preţuri.

Preţurile la carburanţi au ajuns la praguri exagerate. Un plin de 50 litri costă peste 400 de lei!

Benzina şi motorina, un lux pentru şoferii din ţara noastră!

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Către: Ministerul transporturilor și infrastructurii, domnului Ministru Sorin-Mihai GRINDEANU De la: Mihail ALBIŞTEANU, Cristian-Daniel IVĂNUŢĂ, deputați AUR aleși în circumscripția electorală nr. 24 Iași Subiectul întrebării: Demararea procedurii de transferare a 15 spitale și a 20 de policlinici din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a autorităților […]
Către: Ministerul Sănătății, domnului Ministru, prof. univ. Dr. Alexandru RAFILA De la: Mihail ALBIŞTEANU, Cristian-Daniel IVĂNUŢĂ, deputați AUR, circumscripția electorală nr. 24 Iași Subiectul întrebării: Necesitatea construirii Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară în județul Iași Stimate domnule Ministru, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară din județul Iași, […]
George Simion, președintele AUR, a solicitat conducerii comisiei de anchetă cu privire la achizițiile din timpul pandemiei să demareze lucrările acesteia în cel mai scurt timp, astfel încât cei responsabili să vină să ofere explicații în fața parlamentarilor cu privire la achizițiile din pandemie. „Tragem un […]
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că una dintre prioritățile legislative pentru prima sesiune a Parlamentului în 2023 vizează reducerea taxării muncii. În acest sens, AUR va iniția un proiect de lege care va modifica impozitarea muncii. „Nu mai […]
Către: Ministerul Sportului Domnului Răzvan BURLEANU, Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş Subiectul întrebării: Incidente la meciul de fotbal SEPSI – „U” CRAIOVA 1948 Stimate domnule Președinte, Chiar dacă seamănă identic cu sute de alte manifestări condamnabile, […]
Către: Domnul Nicolae-Ionel CIUCĂ, Prim-ministrul Guvernului României   De la: Doamna Raisa ENACHI, Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 39 Vaslui Subiectul întrebării: Verificările la domiciliu. Românii rămân fără carte de identitate? Se anulează cartea de identitate? Stimate Domnule Prim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne a organizat, pe data de […]