Adresată:
Domnului Radu MARINESCU, ministru al Justiției
Domnului Silviu Gabriel BARBU, președinte al ANC, secretar de stat
De către: Deputat Alexandru BORDIAN (circumscripția nr. 18 Galați)
Deputat Tiberiu-Nicolae BOȘUTAR (circumscripția nr. 6 Bistrița-Năsăud)
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 08.10.2025
Obiectul întrebării: Practicile din domeniul cetățeniei – extinderea retroactivă a termenelor, blocarea dosarelor de redobândire/obținere a cetățeniei, și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene
Stimate domnule ministru,
Stimate domnule secretar de stat,
Autoritatea Națională pentru Cetățenie este organizată și funcționează ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției, finanțată integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Justiției.
Recent, presa națională a relatat că Tribunalul București a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-o încheiere din data de 06.08.2025, în legătură cu aplicarea retroactivă a noilor termene introduse prin Legea nr. 14/2025 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative – modificări care extind durata de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni (termen legal anterior) la 2 ani (+ posibil 6 luni suplimentare în cazuri justificate).
Din păcate, aceste modificări legislative nu s-au limitat doar la dosarele viitoare, ci au fost aplicate și celor deja depuse, ceea ce, spun juriștii și solicitanții afectați, duce la blocarea zecilor de mii de dosare aflate în așteptare, unele datând chiar din 2018-2019.
Această măsură pare să ridice serioase semne de întrebare privind compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene, în special cu dreptul la cetățenia UE (conferit de cetățenia statului membru), dreptul la o cale de atac eficientă și principiul încrederii legitime. Tribunalul, în sesizarea sa preliminară, a întrebat dacă prelungirea retroactivă a termenelor, aplicată și cererilor deja în curs, nu aduce atingere acestor drepturi fundamentale.
Așa cum bine cunoașteți, legea introduce și alte schimbări semnificative: reintroducerea obligativității unui certificat de competență lingvistică (nivel B1) pentru solicitanți din Basarabia/foști cetățeni români, precum și impunerea ca extrasele de stare civilă să fie recent emise (nu mai vechi de 2 ani), ceea ce ridică obstacole birocratice majore pentru solicitanți.
Este de semnalat și faptul că, potrivit relatărilor, numărul cererilor de redobândire/obținere a cetățeniei a scăzut semnificativ în 2025, ca urmare a noilor prevederi, ceea ce sugerează că potențialii solicitanți sunt descurajați.
Având în vedere aceste informații și consecințele potențiale asupra zecilor sau sutelor de mii de cetățeni (în special basarabeni/foști cetățeni români) care așteaptă să obțină sau să redobândească cetățenia română la care nu au renunțat niciodată și de care au fost privați abuziv, vă rugăm respectuos să ne comunicați în termenul prevăzut de lege:
1. Care este poziția oficială a Ministerului Justiției și a ANC față de sesizarea Tribunalului București către CJUE? Ați participat sau veți participa la procedura preliminară la CJUE? Ce cale de apărare juridică intenționați să susțineți în fața Curții – justificarea proporționalității, a caracterului excepțional al prelungirii termenelor, respectarea principiului securității juridice etc.?
2. Cum motivați decizia ANC, respectiv a Ministerului Justiției, de a aplica retroactiv noile termene de soluționare (2 ani + 6 luni) la dosarele deja depuse, inclusiv cele depuse în baza legislației anterioare (5 luni)? Pe ce temei juridic (constituțional, administrativ, internațional) s-a decis această aplicare retroactivă? Cum răspundeți criticilor care susțin că acest demers încalcă principiul încrederii legitime și dreptul la o cale de atac eficientă, garantat în Carta Drepturilor Fundamentale a UE (art. 47) și în tratatele UE?
3. Care sunt datele concrete privind stocul de dosare la ANC (număr total, dosare vechi, termene medii de soluționare, dosare cu întârzieri peste limite rezonabile)? Din ce perioadă datează cele mai vechi dosare nerezolvate? Care este media actuală a timpului de soluționare (în ani, luni) a cererilor înregistrate înainte și după intrarea în vigoare a Legii 14/2025? Câte dosare depuse înainte de 15 martie 2025 (data intrării în vigoare a legii) au fost încă nesoluționate la această dată și ce estimare aveți asupra termenelor de soluționare rămase pentru ele?
4. Cum intenționați să protejați drepturile celor afectați de modificări — în special în cazul în care CJUE sau instanțele interne vor constata neconformități? Veți institui mecanisme de compensare (prejudicii, facilități procedurale, prioritate la soluționare) pentru persoanele care au suferit prelungirea ilegală a termenelor? Veți elabora norme tranzitorii care să permită aplicarea termenului anterior (5 luni) pentru dosarele înregistrate înainte de 15 martie 2025, în măsura în care solicitantul solicite asta? Intenționați revizuirea Ord. ANC nr. 85/2025 (care detaliază documentele solicitate) pentru a elimina obstacolele birocratice introduse (cerința de extrase de stare civilă nu mai vechi de 2 ani, certificatul de cunoaștere a limbii etc.)?
5. Cum asigurați transparența decizională și informarea publică a solicitanților, astfel încât aceștia să înțeleagă noile reguli și să poată solicita remedii? Ați pus la punct o campanie amplă de informare (pentru diaspora, comunitățile din Basarabia, consulate) privind schimbările legislative și procedurale? Există un mecanism direct de comunicare între ANC și solicitanți (platformă online, notificări periodice, termene stabilite) astfel încât solicitantul să fie informat despre stadiul dosarului și eventualele motive de întârziere suplimentară?
6. Cum apreciați compatibilitatea prevederilor Legii 14/2025 cu principiile UE privind cetățenia și bună administrare? În ce măsură prevederea de prelungire a termenelor (cu aplicare retroactivă) poate fi justificată în lumina jurisprudenței CJUE privind modificările naționale ce afectează drepturile fundamentale (bunăoară, hotărârile Rottmann, Tjebbes) – având în vedere că cetățenia nu poate fi tratată ca un „privilegiu administrativ” banal? Dacă CJUE va considera că prevederile respective sunt contrare dreptului UE, ce plan de modificare legislativă (ordonanță de urgență, proiect de lege) pregătiți pentru a alinia legislația română cu obligațiile europene?
Orice alte informații relevante pe marginea acestui subiect vor fi binevenite.
Vă rugăm să transmiteți în scris răspunsurile dumneavoastră coordonate interinstituțional.
Comments are closed