Performanțele extraordinare (medalie de aur și bronz) realizate de către David Popovici la Jocurile Olimpice de la Paris, pe lângă sentimentele de mândrie națională pe care le-au adus în sufletele tuturor românilor, au generat și o sarabandă de ieșiri publice.
Unele chiar ipocrite, din partea celor care, din pozițiile de conducere pe care le ocupă, trebuiau să asigure investițiile necesare pentru ca toți sportivii români, indiferent de sportul pe care îl practică, să se antreneze în condiții cel puțin decente, dacă nu unele la standarde occidentale.
Astfel, Iohannis, Ciucă, Ciolacu și toată liota de fățarnici care îi înconjoară s-au repezit ca niște reptile însetate de sânge electoral să se bată cu pumnul în piept pentru reușitele lui David, uitând, probabil, cum banii care ar fi trebuit să meargă către modernizarea sau construcția de noi bazine de înot, i-au aruncat pe avioane și mașini de lux, pe pensii speciale de mii de euro, pe excursii în destinații de lux sau pe înființarea de tot felul de agenții ale statului unde și-au plasat fie amantele, fie lipitorii de afișe din campaniile electorale.
După 34 de ani de batjocură la adresa sportului, a performanței și a excelenței, după 34 de ani de furt și jaf, de construit terenuri de fotbal în pantă și bazine lăsate paragină, este timpul ca sportul românesc să primească respectul care i se cuvine, iar strigătul lansat de către David Popovici la adresa întregii clase politice să nu rămână unul fără ecou. La alegerile din această toamnă, SCHIMBAREA profundă de care România are nevoie trebuie să se producă.
Comments are closed