Silegeanu Cătălin – Declarație politică – „Guvernul invocă OCDE, dar ignoră recomandările reale”

Adresată de către domnul senator: Cătălin Silegeanu

Circumscripția electorală: Nr. 7 Botoșani

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declarației: „Guvernul invocă OCDE, dar ignoră recomandările reale”

Stimați colegi, dragi români,

Guvernul României continuă să folosească numele OCDE ca paravan pentru măsuri luate pe grabă, deși rapoartele oficiale ale organizației spun cu totul altceva. Atât analiza din martie 2024, cât și cea din mai 2025 cer în mod explicit o strategie națională, criterii clare și consultarea comunităților locale. În plus, OCDE subliniază că reorganizarea rețelei școlare trebuie să urmărească îmbunătățirea calității educației, nu economiile bugetare.

În loc să urmeze aceste recomandări, Executivul a adoptat Legea 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, care a forțat comasarea școlilor fără analize de impact, fără criterii transparente și fără o consultare reală cu părinți, profesori sau autorități locale. Chiar ministrul Educației a recunoscut public că reforma s-a făcut „pe repede înainte”, iar premierul a admis că scopul principal a fost reducerea cheltuielilor. Cu alte cuvinte, Guvernul a invocat OCDE pentru a-și justifica o măsură pe care OCDE o respinge în forma în care a fost aplicată.

Această lipsă de coerență nu se oprește aici. Criza manualelor școlare din 2024, când licitațiile au fost reluate de trei ori și elevii au început anul fără manuale noi, arată același tipar: promisiuni ferme urmate de întârzieri și soluții improvizate.

OCDE nu a cerut economii rapide, ci planificare atentă, investiții reale și coerență în politici publice. În loc să răspundă acestor recomandări, Guvernul și Ministerul Educației par mai preocupate de a bifa „reforme” de vitrină, decât de a construi reforme autentice care să reducă decalajul uriaș dintre sistemul nostru de învățământ, încă marcat de programe depășite, infrastructură învechită și rezultate modeste la testele internaționale, și sistemele performante din statele europene. Țări precum Finlanda, Estonia sau Polonia demonstrează că investiția consecventă în formarea profesorilor, digitalizarea reală a școlilor și adaptarea curriculumului aduce progrese vizibile.

În cazul României, autoritățile amână reformele esențiale. De la modernizarea programelor școlare și dotarea laboratoarelor, la dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor. Atenția și energia sistemului educațional sunt consumate pe false reforme, precum comasările grăbite, care nu aduc nicio îmbunătățire a calității educației. Această lipsă de performanță și viziune condamnă generații întregi de elevi la un sistem care nu îi pregătește pentru viitor, menținând România pe ultimele locuri în clasamentele europene privind rezultatele educaționale.

Guvernul are datoria să treacă de la artificii administrative la soluții reale, bazate pe date și bune practici, dacă vrea cu adevărat să ridice nivelul educației la standarde comparabile cu cele ale țărilor dezvoltate.

Distribuie acest articol!