După şapte zile de război, peste 100.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România. Niciodată în istorie, statul român nu s-a mai confruntat cu un asemenea flux de refugiaţi care fug din calea bombardamentelor pentru a-şi salva viaţa.
Din 2015, odată cu declanşarea crizei migranţilor, Uniunea Europeană a pus la punct mecanisme complexe, dublate de resurse financiare consistente pentru gestionarea problematicii migraţiei din Nordul Africii şi din Orientul Mijlociu. Este momentul ca respectivele resurse şi cunoştinţele acumulate să fie folosite la graniţa de Est a Uniunii Europene, asaltată de refugiaţi ucraineni. Uniunea Europeană trebuie să reducă astfel presiunile de pe guvernele naţionale.
În acest context, România trebuie să solicite Uniunii Europene fonduri pentru gestionarea problematicii refugiaţilor ucraineni, iar oficialii de la Bruxelles trebuie să ia cât mai repede decizia de a sprijini statele membre care primesc refugiaţi.
Atât statul, cât şi cetăţenii români s-au mobilizat exemplar pentru a-i primi cu braţele deschise pe ucrainenii nevinovaţi, pentru a-i ajuta pe aceştia să treacă peste cele mai grele momente din viaţa lor. Mai mult, România şi-a arătat disponibilitatea să servească în calitate de hub de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, valorificând poziţia sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina.
E rândul Uniunii Europene să se alăture eforturilor noastre pentru găzduirea şi protejarea ucrainenilor disperaţi care fug din calea războiului.
Nu există răspunsuri