Astăzi, 20 noiembrie, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat, la Palatul Parlamentului, o conferință intitulată „Maladii ale secolului XXI: Ecranul, Substanțele psihoactive și Jocurile de noroc”. Dezbaterea, care face parte dintr-o sesiune de evenimente ale grupului parlamentar AUR, a reunit la aceeași masă deputați și senatori, reprezentanți ai asociațiilor și autorităților care se ocupă cu reglementarea și activitatea jocurilor de noroc, specialiști în domeniul dependențelor, psihologi și profesori.
Scopul conferinței a fost identificarea celor mai persistente vicii din societatea românească, stabilirea cauzelor principale, detectarea categoriilor vulnerabilitate și propunerea unor soluții pentru combaterea dependențelor privind jocurile de noroc, tehnologie și consumul de droguri.
În deschiderea conferinței, președintele AUR George Simion a subliniat că România se află astăzi într-o disoluție, fără reacție în fața dependențelor care distrug viața a tot mai multor tineri și adulți.
„Din păcate, ne confruntăm cu un stat care în acest moment se află în disoluție. Un stat despre care fostul președinte Iohannis spunea că este eșuat și actualul președinte ne spune că nu există un plan de țară, nu știm direcția în care mergem (…)
Nu există centre publice de tratament pentru alcool, pentru droguri, pentru jocuri de noroc și familiile disperate nu știu unde să îi ducă pe cei dragi”, a declarat George Simion.
Acesta a susținut că programul de guvernare AUR prevede soluții și măsuri drastice care pot fi implementate pentru reglementarea clară a jocurilor de noroc și creșterea protecției persoanelor vulnerabile.
„Pentru noi, ca formațiune, și în programul de guvernare, soluțiile sunt unele mai drastice, care trebuie luate. (…) De exemplu, noi susținem că ar trebui interzise jocurile de noroc și lăsate numai în locurile unde au acces cei cu bani. Pentru că jocurile de noroc nu te îmbogățesc, este cea mai mare minciună. (…) Opțiunea ar fi ca pe litoral sau ca pe niște insule, în anumite stațiuni, în locurile unde au acces cei cu bani, nu cei care trăiesc din ajutor social sau cu salariu minim, merg să joace”, a mai spus președintele AUR.
George Simion a adăugat că inițiativele care au fost propuse fie de oamenii din industrie, fie de parlamentarii AUR pentru combaterea dependențelor au fost blocate de către cei care au avut alte interese.
„Există, de exemplu, în industria aceasta a gambling-ului, un fond inițiat chiar de Sorin Constantinescu, împreună cu factorii decidenți la acel moment, pentru tratarea adicțiilor.Nu a folosit nimeni banii din acel fond, au rămas acolo. În campaniile astea antidrog de regulă îi vedem pe unii care stau în spatele rețelelor care permit intrarea drogurilor în țară.
Despre pornografie nu mai vorbesc, am avut un proiect legislativ foarte bun făcut de colegii noștri de la Senat pentru interzicerea accesului la pornografie pentru minori. (…) Noi vrem să protejăm copiii României”, a mai declarat președintele AUR George Simion.
Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a susținut că dependențele față de jocurile de noroc, tehnologie și consumul de substanțe psihoactive sunt „un mare pericol” pentru tineri și persoanele vulnerabile.
În privința dependenței digitale, deputatul AUR a arătat că „este extrem de gravă, doar 4 din 10 părinți reușesc cumva să-și supravegheze copiii, reușesc să intervină, să filtreze cumva conținutul la care aceștia au acces. Părinții sunt depășiți, copleșiți, copiii”.
Referitor la consumul de droguri, Ramona Ioana Bruynseels a adăugat că decidenții politici și societatea civilă are datoria să fie ancorată în lupta pentru protecția tinerilor care riscă să devină consumatori de la vârste fragede.
„Vrem să câștigăm orice luptă, mai ales când este vorba despre copiii noștri, despre societatea noastră, despre oamenii din România. (…) Vârsta de la care copiii încep să consume a scăzut foarte mult. Dacă în statistici apare o vârstă de 13 ani, în realitate s-a ajuns să consume droguri copiii noștri de 8. Este inadmisibil. Sunt copiii noștri. Este vorba despre viitorul țării, e clar că trebuie să facem ceva”, a mai spus Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR.
Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a prezentat datele statistice la nivelul Statelor Unite, Europei și României privind adicțiile care afectează diferitele categorii sociale, depedența digitală fiind observată cu preponderență în rândul copiilor.
„Cercetările arată că 33% dintre oameni au dependență de internet și 60% dintre tineri se consideră dependenți de internet, rețele sociale. România stă destul de prost la acest nivel. Dintre copiii de 10-14 ani, aproape 70% joacă jocuri online zilnic, cu prevalență crescută de 6% până la 10 ani și 27% până la 14 ani”, a subliniat senatorul AUR.
Alexandru Domșa, directorul general al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, a susținut că operatorii care funcționează legal încearcă să depună eforturi constante pentru protecția jucătorilor.
„Noi înțelegem problema dependenței, este o problemă serioasă, e o problemă pe care o adresăm cu maximă responsabilitate. (…) Organizatorii de jocuri de noroc serioși, legali, au psihologi în sălile de jocuri mari. Cunosc o sală de jocuri care are în permanență 20 de psihologi care observă comportamentul jucătorilor și intervin atunci când acesta devine riscant. Asta face industria jocurilor de noroc reglementată”, a declarat directorul executiv FEDBET.
Acesta a tras un semnal de alarmă privind creșterea pieței negre din industria jocurilor de noroc care a crescut din cauza suprareglemantării.
„În ultimii trei ani de zile, piața neagră a jocurilor de noroc a crescut mai mult decât de două ori față de cum era înainte. Pentru că s-a întâmplat o suprareglementare, pentru că s-a întâmplat o restricționare excesivă, însă restricționarea aceasta excesivă nu este îndreptată împotriva cui trebuie. (…) Piața neagră a jocurilor de noroc ar putea crește, pe estimările noastre, până la 5,5 miliarde de euro în trei ani de zile. Ar crește cu 40% anual și asta în condițiile în care nu restricționăm excesiv, ci dacă mergem pe reglementările actuale”, a spus Alexandru Domșa.
Odeta Nestor, președintele Asociației Jocurilor de Noroc la Distanță, a criticat proasta gestionare a banilor pe care statul român i-a încasat din taxele aplicate industriei, deși destinația acestora trebuia să fie pentru elaborarea unor proiecte de protecție a jucătorilor.
„Ce a făcut statul român? I-a luat la bugetul statului. De unde s-au scurs nu știm cum și unde. Nu mai sunt, de fapt, o taxă pentru protecția jucătorilor și pentru a dezvolta proiecte.(…) În acest moment, statul român, prin reglementarea existentă, în vigoare, în acest moment, are absolut toate pârghiile de control. Asupra operatorilor, asupra pieței negre. În ultimii 10 ani nu s-a făcut absolut nimic”, a declarat Odeta Nestor.
Aceasta a transmis și un mesaj tinerilor din România să nu cadă în capcana jocurilor de noroc: „Jocurile de noroc, să știți, niciodată nu vă vor aduce venituri, niciodată nu vă vor aduce profituri din care să trăiți, pentru că în momentul în care voi ați câștiga la jocurile de noroc, operatorii de jocuri de noroc nu ar avea profit. Deci este o chestie foarte logică (…) Niciodată nu veți reuși să obțineți venituri mai mari sau să vă acopere necesitățile vieții dintr-o astfel de activitate”, a mai declarat președintele Asociației Jocurilor de Noroc la Distanță.
La rândul său, președintele Exprogame Doru Gheorghiu a ridicat problemele Legii 104 adoptate de guvernanți prin care aparatele din localitățile cu sub 15.000 de locuitori au fost interzise. „Zece mii de aparate au ieșit brusc peste noapte din exploatare. Multe sunt acum în subsoluri de bloc, la ele pot juca minori, pot juca dependenții fără nicio restricție, fără un control asupra statului. Când în momentul de față Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc ca să știți, se chinuiesc să găsească acele aparate. (…)
Prin mecanismul cerere și ofertă, jucătorii din aceste localități să nu credeți că s-au lăsat de jocurile de noroc. S-au îndreptat spre piața neagră care a explodat. (…) În momentul de față Oficiul pentru Jocuri de Noroc închide azi patru platforme online la negru, a doua zi apar 30, apar ca ciupercile după ploaie”, a afirmat Doru Gheorghiu.
Printre soluțiile propuse de președintele Exprogame se numără o măsură care să limiteze mizele și câștigurile pe care jucătorii le pot selecta. „Miză nu mai mare de 5 lei pe o apăsare, în momentul de față pe sloturile din România se poate juca desânțat și 200 de lei, 500 de lei pe apăsare, fără jackpot-uri, acel miraj al unor premii de milioane de lei este absolut scandalos și de aici pleacă multe probleme”, a mai declarat acesta.
Deputatul AUR Eduard Koler a subliniat că prozelitismul din industrie trebuie combătut drastic, iar printre măsurile pe care le propune se numără interzicerea reclamelor stradale la jocurile de noroc, interzicerea reclamelor în intervalele 06:00-23:00 și interzicerea numelui organizatorilor de pariuri sportive sau jocuri de noroc.
„Să nu mai existe posibilitatea ca afară pe stradă să vedem reclame la jocurile de noroc. Zero! Să nu mai există posibilitatea ca de la ora 6 dimineața până la 23 seara să mai vedem reclame la jocuri de noroc sau pariuri sportive. Și să scoatem din actuala legislație acea virguliță care le permite să facă reclamă în timpul evenimentelor live. Zero! Scoatem virgulița, nu se mai poate deloc”, a spus Eduard Koler.
„A treia propunere, pentru că noi avem niște propunere concrete (…) Să nu mai existe posibilitatea să se vadă numele organizatorilor de pariuri sportive sau jocuri de noroc. Nimic. Doar sigla. O siglă cu 18 tăiat ca să înțeleagă lumea că n-au ce să caute copiii și tinerii sub 18 ani în acea locație. Știu cei care vor să joace, unde să se ducă, nu este niciun fel de problemă. Nu trebuie să mai apară nume. Niciun nume. Acestea sunt soluțiile care descurajează prozelitismul”, a mai susținut deputatul AUR, Eduard Koler.
Comments are closed