Către: Domnul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor
De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș
Subiectul întrebării: Clarificări despre subfinanțarea deliberată a măsurilor de protecție socială în Legea bugetului pe 2026
Domnule ministru,
Analizând documentele oficiale transmise în cadrul procesului de elaborare a Legii bugetului de stat pentru anul 2026, așa cum au fost ele reflectate în presă, constat că există o discrepanță gravă între angajamentele publice ale Guvernului în materia protecției sociale și nivelul efectiv al alocărilor bugetare
propuse, iar această situație nu poate fi tratată ca o simplă ajustare tehnică, în condițiile în care Ministerul Muncii semnalează, în mod explicit, că bugetul propus este mai mic decât execuția anului anterior și nu acoperă integral necesarul pentru măsuri deja asumate, inclusiv pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri reduse și pentru plata prestațiilor destinate copiilor cu handicap.
Prin urmare, stimate domnule ministru, ne aflăm în fața unei probleme de coerență guvernamentală – pe de o parte, se anunță politici sociale cu impact major, iar pe de altă parte, acestea nu sunt susținute financiar în legea bugetului. Această abordare riscă să genereze nu doar întârzieri sau diminuări ale plăților, ci și o pierdere de credibilitate a statului în raport cu categoriile cele mai vulnerabile.
Având în vedere cele expuse, vă solicit răspunsuri pentru următoarele întrebări:
- Care este fundamentarea exactă a nivelului alocărilor bugetare pentru măsurile de sprijin destinate pensionarilor cu venituri mici și copiilor cu handicap, în condițiile în care Ministerul Muncii indică un deficit de finanțare?
- Ce diferență există între necesarul estimat de Ministerul Muncii și sumele prevăzute în Legea bugetului pe 2026, defalcat pe fiecare categorie de prestații sociale?
- Intenționează Ministerul Finanțelor să propună rectificări bugetare în cursul anului 2026 pentru acoperirea acestor deficite și, dacă da, în ce cuantum și din ce surse de finanțare?
- Cine își asumă, la nivel guvernamental, eventualele întârzieri sau neplăți integrale ale acestor drepturi sociale, în situația în care alocările bugetare rămân la nivelul actual?
- Care sunt criteriile pe baza cărora s-a decis prioritizarea altor cheltuieli bugetare în detrimentul unor obligații sociale deja asumate prin politici publice anterioare?

Comments are closed