Adresată: Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnul Petre-Florin Manole

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Dimensiunea migrației economice, distribuția lucrătorilor străini în România și situația plecării cetățenilor români la muncă în străinătate

Stimate domnule Ministru,

România se confruntă de mai mulți ani cu deficit de forță de muncă în construcții, agricultură, transporturi, industria alimentară și servicii. Pentru acoperirea nevoilor, Guvernul a majorat substanțial contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, ajungând la 100.000 de lucrători anual în perioada 2022–2025.

Datele prezentate în documentele de fundamentare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2026 indică însă diferențe importante între numărul avizelor de muncă emise, numărul vizelor de lungă ședere acordate și numărul persoanelor care ajung să aibă drept de ședere valabil în România. Pentru anul 2025 sunt menționate 100.000 de avize de muncă emise pentru 99.043 de persoane, 36.350 de vize de lungă ședere pentru angajare în muncă și 14.334 de persoane cu drept de ședere valabil la 31 decembrie 2025.

În același timp, România continuă să piardă forță de muncă prin plecarea cetățenilor români către alte state. O politică serioasă privind piața muncii trebuie să pornească de la două seturi de date privite împreună: intrarea lucrătorilor străini în România și plecarea lucrătorilor români în străinătate. Fără această imagine completă, deficitul de forță de muncă poate fi evaluat greșit, iar contingentul anual de lucrători străini poate fi stabilit fără raportare suficientă la resursa de muncă internă, la salariile oferite și la mobilitatea lucrătorilor români.

Având în vedere atribuțiile Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale privind ocuparea forței de muncă, fundamentarea contingentului anual de lucrători străini și elaborarea listei ocupațiilor deficitare, vă rog să precizați:

1. Care a fost, pentru anii 2021, 2022, 2023, 2024, 2025 și pentru anul 2026 până la data răspunsului, numărul lucrătorilor străini admiși pe piața muncii din România, defalcat pe avize de muncă emise, vize de lungă ședere pentru angajare în muncă, permise unice eliberate, contracte individuale de muncă înregistrate și persoane care figurează cu drept de ședere valabil?
2. Care sunt primele 20 de state de cetățenie ale lucrătorilor străini veniți la muncă în România în perioada 2021–2026, cu defalcare anuală pe avize de muncă, vize de lungă ședere, permise unice și contracte de muncă?
3. În ce județe sunt concentrați lucrătorii străini, care sunt principalele ocupații și sectoare economice în care aceștia sunt încadrați și care este distribuția pe județe, ocupații și sectoare pentru perioada 2021–2026?
4. Câți lucrători străini și-au încetat raporturile de muncă în primele 3 luni, 6 luni și 12 luni de la încadrare, câți au schimbat angajatorul, câți au pierdut dreptul de ședere și câte cazuri de muncă nedeclarată, muncă subdeclarată sau încălcare a normelor privind salariul minim, timpul de muncă, cazarea ori securitatea și sănătatea în muncă au fost constatate în legătură cu lucrători străini?
5. Care este situația cetățenilor români plecați la muncă în străinătate în perioada 2021–2026, defalcată pe principalele state de destinație, grupe de vârstă, sex, nivel de pregătire, ocupații și sectoare economice, în măsura în care aceste date sunt disponibile prin evidențele naționale, europene sau prin cooperare interinstituțională?
6. Ce metodologie utilizează Ministerul Muncii pentru corelarea contingentului anual de lucrători străini cu numărul românilor aflați în căutarea unui loc de muncă, nivelul salariilor oferite, deficitul de forță de muncă pe ocupații și județe, precum și cu amploarea plecării cetățenilor români la muncă în străinătate?