România – printre statele expuse la dezastre produse de cutremure
Pe cine interesează astăzi pierderea de vieți omenești?
Dezastrele naturale, distrug comunități și uneori chiar țări întregi. Dezastrele naturale catastrofale bruște, cum ar fi cutremurele, tsunami-urile, uraganele și inundațiile aduc distrugeri cu ele. Dezastrele cu debut lent, cum ar fi secetele, au ca rezultat daune pe termen lung în timp.
Expunerea noastră la pericolele asociate cu aceste evenimente este probabil să crească în viitor. Se estimează că schimbările climaterice vor crește severitatea evenimentelor meteorologice extreme. În plus, pe măsură ce ne mutăm în orașe care nu au un sistem adecvat de prevenire a dezastrelor sau în zone geografice care sunt deosebit de vulnerabile la pericole, numărul celor dintre noi care trăim în medii cu risc ridicat va crește.
Spre exemplu, cel mai puternic cutremur produs pe teritoriul actualei Românii a fost în 1802, având o magnitudine de 7,9 pe scara Richter și a durat două minute. Un secol mai târziu, în 1901, un cutremur de 7,2 pe scara Richter, produs la granița dintre Bulgaria și România, în zona Șabla, a generat un tsunami de trei metri înălțime în Marea Neagră și a inundat mai multe localități. Au mai urmat și în zona Vrancea, cutremurul din anul 1940 cu magnitudinea de 7,7. Fiind urmat de un alt cutremur din 4 martie 1977 – de 7,4 pe scara Richter. Cel mai recent cutremur s-a produs în 1990, cu magnitudinea de 6,9. Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre scoate la iveală faptul că un cutremur puternic poate afecta până la 65% din populația urbană a țării.
Specialiștii care au întocmit Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre au contabilizat și construcțiile vulnerabile la cutremure. Din datele colectate reiese că din totalul clădirilor rezidențiale, 57% sunt expuse riscului, chiar și în cazul unui cutremur mediu. Dramatic este faptul că un astfel de risc există și în cazul a 45% dintre școli și jumătate dintre spitale. Specialiștii au ajuns la concluzia că nu a existat în România o strategie coerentă a autorităților de consolidare a clădirilor vulnerabile în caz de cutremur.
În prezent, România ar suferi consecințe majore în fața unui cutremur, și acest lucru este cauzat de nereabilitarea clădirilor cu grad seismic ridicat. Zeci de clădiri au acest grad ridicat, în fiecare oraș, însă, Bucureștiul este în fruntea clasamentului cu un număr de 2400 de clădiri. Un număr de doar 30 de clădiri a fost reabilitat în ultimii ani, astfel în cazul unui cutremur, Bucureștiul ar înregistra cel mai mare număr de victime. Matei Sumbasacu, inginer constructor, specializat în analiza și structura clădirilor cu grad seismic ridicat, afirmă faptul că domeniul cel mai coruptibil este construcția din cauza complexității pe care îl presupune un proiect de construcții. Totuși, cum poți trece peste unele aspecte și măsuri de siguranță, când știi că pui în pericol viața a zeci de persoane. Atât de mare a ajuns setea de bani, încât trăim într-o societate în care banii primează, iar umanitatea este lăsată pe ultimul loc!
Cât de pregătiți ar fi românii în fața unui cutremur? Câți sunt cei care cunosc pașii pe care trebuie să îi urmeze în momentul producerii unui astfel de fenomen? Și mai important, de ce trebuie „oamenii de rând” să își pună viața în pericol locuind în niște clădiri vechi, nereabilitate? Multe dintre persoanele care aleg să își cumpere apartamente, case, aleg să ignore aspectul privind siguranța la un cutremur, sau mulți nici nu cunosc diferențele și aleg să cumpere oricum. Dezastrele naturale recurente pot duce la un „răspuns adaptativ” în oameni și comunități, ceea ce duce la pierderi economice suplimentare.
Amploarea acestor catastrofe face ca sarcina de a depăși consecințele lor, precum și recuperarea pagubelor să fie extrem de dificilă în ceea ce privește pagubele materiale și imposibilă în ceea ce privește viețile omenești. Supraviețuitorii și comunitățile afectate se confruntă cu pierderea celor dragi și a proprietăților. Ne confruntăm, după dezastrele naturale, cu sarcina de a restaura și reconstrui bunurile distruse, atât economice, cât și sociale. Așadar, poate în anii viitori vor demara o serie de acțiuni prin care România va fi pregătită în fața unui dezastru, atât din punct de vedere informațional, cât și din punct de vedere al stării locuințelor.
Noi toți, va trebui să învățăm din propria noastră experiență cum să facem față consecințelor dezastrelor naturale care sunt atât de imprevizibil și necruțătoare.
Nu există răspunsuri