Doamna Raisa Enachi:
Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.
Hristos a Înviat!
Stimate colege şi stimaţi colegi,
Tema declaraţiei politice de astăzi este “Agricultura românească – între veşnicele promisiuni politice şi realitatea problemelor de zi cu zi”.
Ar trebui să ne îndreptăm atenţia asupra unei probleme stringente cu care se confruntă agricultura românească, şi anume adaptarea acesteia la schimbările climatice şi viitoarele condiţionalităţi pentru accesarea subvenţiilor.
Vreau să supun atenţiei dumneavoastră nevoia de clarificare şi de transparenţă în privinţa aplicării eco-schemelor şi a reducerilor finanţării pentru cei care nu reuşesc să le implementeze.
Chiar dacă aceste subiecte sunt sensibile şi de o importanţă naţională majoră, ele rămân în continuare pretexte pentru promovarea politică a partidelor, nicidecum nu se încearcă rezolvarea problemelor reale ale agricultorilor care, din păcate, de ani şi ani, sunt aceleaşi.
Agricultura românească are mare nevoie de un sprijin real!
În declaraţiile anterioare ale ministrului agriculturii s-au făcut referiri, în nenumărate rânduri, la investiţiile în infrastructura principală şi secundară de irigaţii, planificate pentru perioada 2021 – 2027, investiţii de care ar fi urmat să beneficieze milioane de hectare de teren agricol.
Aflăm însă că investiţiile pentru reabilitarea sistemului de irigaţii au fost respinse de Comisia Europeană în vestitul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Stimaţi colegi,
Singurele soluţii pentru combaterea secetei rămân investiţiile în irigaţii.
Iar întrebarea retorică adresată agricultorilor, despre cine se face vinovat pentru faptul că se irigă doar 10% din suprafaţa arabilă, este mai degrabă o insultă la adresa celor care continuă să facă agricultură, atâta timp cât statul român nu le oferă nici instrumentele şi fondurile necesare, nici politici protecţioniste, ci doar o subfinanţare cronică.
România a ajuns să importe, în prezent, produse de patiserie, panificaţie şi biscuiţi în valoare de 200 de milioane de euro, deşi este unul dintre cei mai mari producători de grâu din Europa. Şi, paradoxal, o bună parte din această cantitate este reprezentată de pâinea congelată.
Nu putem avea o populaţie sănătoasă dacă nu găsim soluţii pentru a încuraja şi susţine produsul agroalimentar românesc!
În numele judeţului Vaslui, cel mai neperformant UAT la nivel naţional, solicit ministrului agriculturii să clarifice cu celeritate ce investiţii vor fi făcute pentru sistemele de irigaţii din acest judeţ şi de fiecare judeţ din România în anul în curs? Revin şi cu întrebarea la care încă nu am obţinut un răspuns. Când anume vor putea accesa agricultorii investiţii pentru dezvoltarea şi susţinerea afacerilor?
Fac un apel, pe această cale, şi către fermierii şi asociaţiile pe care le reprezintă, de a deveni mai vocali, astfel încât agricultorilor, inclusiv sau mai ales micilor producători, să le aparţină argumentele şi rolurile-cheie în definirea noilor reguli care vor deveni obligatorii în curând.
Stimaţi colegi,
În spatele fiecărei eco-scheme trebuie să stea o analiză tehnico-financiară pentru fiecare categorie de produs.
Iar acum mă adresez iarăşi ministrului agriculturii: avem asemenea calcule? În ce măsură vor avea de suferit agricultorii care nu sunt pregătiţi să implementeze noi proceduri şi nu se vor adapta într-un ritm rapid? Cu cât li se va diminua accesul la finanţare sau chiar la subvenţii? Suntem în drept să decidem noi în numele agricultorilor, fără a-i implica pe aceştia în procesul decizional? Eu zic că nu.
Prin urmare, consider că ar fi corect ca promovarea politicilor prietenoase de mediu să nu cadă exclusiv pe umerii antreprenorilor.
Vă mulţumesc.
Deputat AUR, Raisa Enachi, Circumscripţia nr. 39 Vaslui.
Nu există răspunsuri