Adresată:
Domnului Florin MANOLE, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA
Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 01.07.2025
Obiectul întrebării: Plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare – risc major pentru funcționarea sistemului de asistență socială
Stimate domnule ministru,
În secțiunea Transparență decizională a site-ului ministerului pe care îl conduceți, a fost publicat recent un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se propune plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare la suma de 300 lei brut lunar. Această măsură ar urma să se aplice unitar pentru toate categoriile de bugetari, inclusiv angajaților din unitățile de asistență socială – direcțiile generale (DGASPC) și centrele rezidențiale din subordinea acestora.
În prezent, sporurile pentru condiții grele sau periculoase ajung, în unele cazuri, până la 75% din salariul de bază. Aceste sporuri reflectă realitatea muncii din teren: contact direct cu beneficiari cu dizabilități neuropsihice, suprasolicitare emoțională, condiții de igienă dificile, lipsa personalului suficient și ture epuizante. Salariile de bază din sistem sunt deja extrem de reduse iar sporurile reprezintă un element esențial pentru menținerea personalului calificat.
În contextul actual, în care România se confruntă cu o inflație persistentă și o nouă rundă de majorări anunțate la utilități și produse de bază în toamna acestui an, adoptarea unei astfel de măsuri ar conduce la o scădere directă a veniturilor nete, cu efecte dramatice asupra funcționării sistemului: plecări masive din centre, imposibilitatea asigurării turelor și creșterea riscului pentru beneficiarii vulnerabili.
În acest context, vă rog să-mi răspundeți, punctual, la următoarele întrebări:
1. Care este fundamentul economic și social al plafonării sporurilor la valoarea de 300 lei brut/172 lei net pentru angajații din domeniul asistenței sociale?
2. A fost elaborat un studiu de impact care să evalueze pierderea netă lunară în veniturile personalului DGASPC, diferențiat pe categorii de funcții (infirmieri, asistenți sociali, coordonatori, personal medical etc.)?
3. În ce mod intenționează Ministerul să asigure continuitatea serviciilor sociale în cazul în care această plafonare va conduce la un exod de personal calificat din centrele de îngrijire și protecție?
4. Este Ministerul Muncii dispus să introducă excepții explicite pentru personalul din unitățile de asistență socială care lucrează în condiții grele, risc biologic sau interacțiune cu beneficiari neuropsihici?
5. Ce mecanisme de compensare sau etapizare a măsurii sunt avute în vedere, astfel încât tranziția să nu provoace dezechilibre majore în sistemul public de protecție socială?
Consider că reforma fiscal-bugetară a statului trebuie să se bazeze pe principii de echitate, dialog și protecția sectoarelor esențiale. Personalul din asistența socială nu poate fi tratat la fel ca funcționarii din birouri administrative sau din structuri cu condiții standard de muncă. Altfel, riscăm nu doar o criză socială, ci și un regres grav în protecția celor mai vulnerabili români.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Comments are closed