Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut, în cadrul celei de-a IV-a conferințe internaționale „Make Europe Great Again”, organizate la Chișinău, un discurs în care a arătat că Europa nu se limitează la granițele actuale ale Uniunii Europene, ci este un spațiu vast, cu o identitate istorică și culturală care include și Republica Moldova. Senatorul AUR a anunțat că, în septembrie, va depune o inițiativă parlamentară pentru înființarea unui fond de investiții de 500 de milioane de euro, fără condiționalități, destinat susținerii economiei Republicii Moldova și apropierii acesteia de România, în spiritul reconstrucției unei Europe suverane și prospere.
„Ce este Europa? Cu siguranță, este un teritoriu mai vast decât Uniunea Europeană. Din păcate, în ultimii ani, am fost învățați să ne gândim la Europa ca fiind Uniunea Europeană. Dar aceasta este doar o mică parte din Europa. Este Regatul Unit parte din Europa? Desigur, Regatul Unit este unul dintre cele mai importante piloni europeni. Este Norvegia sau Elveția parte din Europa? Cu siguranță, ele sunt parte din Europa de mii de ani.
Poate vă amintiți, cu câteva zeci de ani în urmă, erau multe întrebări dacă Europa de Est este parte din Europa. Desigur că este parte din Europa. Dar cum definim Europa? Și aceasta este o întrebare crucială aici, la Chișinău, pentru că, cu siguranță, acest teritoriu pe care îl numim Basarabia — numele oficial fiind Republica Moldova — prin istorie și prin geografie, este Europa.
A doua problemă importantă: de ce trebuie să avem din nou o Europă măreață? Să ne gândim la trei evoluții foarte recente.
Uniunea Europeană, după cum știți, este responsabilă pentru aproximativ 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Întreaga Europă este responsabilă pentru 8% din aceste emisii, incluzând Republica Moldova. China este responsabilă pentru 30%, și din China nu va veni nimic în Europa dacă Uniunea Europeană menține această politică.
Avem Green Deal, avem „Fit for 55” — o reducere cu 55% față de 1990. Dar repet: suntem responsabili doar pentru 7%!
Săptămâna trecută, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ne-a prezentat o propunere nouă pentru cadrul financiar multianual 2028–2034: 2.000 de miliarde de euro. Asta înseamnă dublu față de cele două cadre anterioare.
Aceeași Ursula von der Leyen i-a promis președintelui Trump investiții europene în SUA de 600 miliarde, și alte 750 miliarde pentru cumpărarea de resurse energetice din SUA.
Am dat aceste trei exemple de dezvoltări recente care ne arată de ce Europa are nevoie să devină mare din nou, adică să se întoarcă la origini, să se întoarcă la stadiul în care era. Pentru că acea Europă pe care o știm cu toții nu mai există. Nu mai există o Europa a rațiunii, o Europa a lui Descartes.
Cum este posibil ca cineva să vină și să spună că dacă vom omorî o treime din vacile de pe continent și vom renunța să ne mai încălzim cu gaz sau să facem chimie, vom reuși să avem o planetă mai sănătoasă când noi suntem responsabili doar pentru 7% din emisiile de gaz cu efect de seră, greenhouse emissions?
Cum vom face ca emisiile de gaz toxice din China sau din India sau din Statele Unite sau din Arabia Saudită să nu ajungă și pe cerul european și în atmosfera europeană? Evident, este o îndepărtare de Europa rațională.
În al doilea rând, avem o Europa astăzi lipsită de democrație, în sensul în care cineva poate să vină și să propună un buget de 2 trilioane de euro, dublu față de precedentele cadre financiare multianuale. S-a ajuns aici pentru că în anul 2021, după ce am avut un cadru financiar multianual 2021-2027 de 1072 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu acordul șefilor de stat și de guvern, dar fără aprobarea parlamentelor, a venit cu un buget separat, mecanismul de redresare și reziliență de 750 de miliarde de euro, pe care l-a transformat în instrument politic, oprind, practic într-un mod nedemocratic, evoluția economică europeană, punând-o într-o pierdere de competitivitate majoră față de competitorul american, față de competitorul chinez.
Căci iată, din 2019 până azi, Europa, Uniunii Europene, are o creștere agregată de 7%, Statele Unite de 15%, iar China de 30%. Este clar că Europa aceasta, lipsită de democrație și cu bugete uriașe, duse într-un centru sunt puțini oameni care îl aleg sau îl controlează, această Europa este într-o pierdere majoră de competitivitate.
Al treilea exemplu pe care l-am dat, ce s-a anunțat ieri. O doamnă, care conduce o instituție europeană, și-a luat angajamentul fără a avea niciun mandat din partea niciunui stat membru, nici a Consiliului European, că 27 de state, sau poate chiar Uniunea Europeană ca entitate, nimeni n-a precizat nimic, va investi 600 de miliarde de euro sau de dolari în piața americană. Sub ce formă, nu știm. Am înțeles că o parte vor fi destinate cumpărării de armament. Și tot acea doamnă spune că statele europene vor cumpăra de 750 de miliarde de dolari sau de euro resurse energetice din Statele Unite. În baza a ce? Până la urmă, în cele 27 de state sunt multe companii care pot să decidă de unde cumpără resursele respective, la ce preț.
Este foarte periculos punctul în care suntem. Și acest lucru nu trebuie să fie indiferent nici Republicii Moldova, pentru că trebuie înțeles un lucru foarte clar. Drumul pe care este azi Republica Moldova, în primul rând, este un drum cu o finalitate destul de confuză, destul de neclară. Nu este un drum clar pe care scrie integrare în Uniunea Europeană. Noi nu știm unde va duce acest drum. Dar pe parcursul acestui drum, Republica Moldova va trebui să facă tot felul de ajustări ale politicii interne, în acord cu angajamentele pe care va fi silită să le ia față de această nouă Europă, care vor induce costuri mari de tot pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru companiile Republicii Moldova.
Pasul sau calea pe care se află astăzi Republica Moldova nu este aceeași cale pe care s-au aflat Polonia, Cehia, Slovacia, România, Ungaria în drumul spre aderarea spre Uniunea Europeană. Este o cale total nouă în care condiționările politice sunt mult mai mari și vor conduce la un impact economic mult mai mare.
Iată, de exemplu, ce impact a avut decizia Uniunii Europene privind Green Deal-ul. Uitați-vă la prețurile produselor energetice din Republica Moldova. Uitați-vă la facturile, la gaze naturale și la electricitate care se plătesc astăzi în Republica Moldova.
Sigur, veți spune: este și efectul războiului. Dar acest efect al războiului, noi îl simțim în Europa prin prisma faptului că a decis Comisia Europeană să renunțăm mult mai repede la anumite surse de energie care puteau să provină din Federația Rusă, dar la fel de bine puteau să provină și din alte zone. Cu toate astea, noi am condamnat nu Federația Rusă, ci am condamnat niște resurse energetice.
În al treilea rând, toate fondurile care astăzi, sigur, prezintă un magnet, o atracție, care vin de la Uniunea Europeană, vin cu niște condiționalități care s-ar putea să însemne un sacrificiu greu pentru Republica Moldova.
În acest context și în contextul conservator în care suntem, am hotărât să revin și să revenim la o idee mai veche pe care am dezvoltat-o împreună cu domnul Dungaciu în anul 2016 și anume oferirea unui instrument alternativ atât României, cât și Republicii Moldova, dar în sens larg, acum venim și spunem, Europei, pentru a contribui la aducerea mai clară a Republicii Moldova în această Europa despre care vorbim și la o aduce mai aproape de România.
Acel instrument l-am numit noi atunci fondul Moldova și era gândit ca un instrument financiar pe care statul român să-l dezvolte pentru investiții în Republica Moldova fără niciun tip de condiționalitate. Vorbim de investiții.
Astăzi, sunt bucuros să vă anunță că în septembrie vom depune o inițiativă parlamentară la București pentru crearea fondului Moldova ca un fond creat de către Ministerul de Finanțe de la București în valoare de 250 de milioane de euro, 25 de milioane de acțiuni a câte 10 euro prețul pe acțiune, fond care va fi listat la bursa de la București cu o majorare de capital social de la început de o sumă similară, 250 milioane de euro, deci oferirea de încă 25 milioane de acțiuni printr-o ofertă publică către cetățenii români, către cetățenii Republicii Moldova, către fondurile de pensii din România, către fondurile de investiții europene, cu speranța ca suma de 500 de milioane de euro, care va echipa acest fond, practic, la început, să poată reprezenta un pilon important de investiții în Republica Moldova, investiții în tot felul de active.
Și vom propune prin acest proiect de lege limitarea la 30% a investițiilor în obligațiuni de stat sau obligațiuni emise de către autorități ale administrației publice, tocmai pentru ca 70% din aceste sume să poată fi investite în economia reală din Republica Moldova.
Totodată, prin statutul fondului respectiv, repet, listat la Bursa de Valori de la București, ne propune emiterea în fiecare an a 10 milioane de acțiuni noi, care să fie oferite pieței și care să poată alimenta în continuare investițiile în economia privată, în companii private din Republica Moldova sau în companii de stat, dar cu acționariat majoritar de stat, el având nevoie de un free float care să atragă aceste investiții.
Deci este, acest instrument, o propunere concretă lipsită de condiționalități, de a investi printr-un vehicul creat în România în economia privată, cu predilecția a Republicii Moldova, astfel încât să aducem Republica Moldova mult mai aproape de România și mult mai aproape de Europa pe care vrem să o reconstruim. Great Europe!” a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Comments are closed