Către: Domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, ministru interimar al Energiei

De la: Domnul Nicolae MÎNDRESCU, deputat în circumscripția electorală nr.40 Vâlcea

Subiectul întrebării: Clarificări despre angajamentele asumate de România privind depozitarea în Ucraina a gazelor din perimetrul Neptun Deep și cooperarea energetică în Marea Neagră

Stimate Domnule Ministru-interimar,

Parlamentul de la Kiev l-a votat pe Serhii Korețki, până acum director general al companiei energetice de stat Naftogaz, în funcția de prim-ministru al Ucrainei. Numirea are o relevanță directă pentru România: compania pe care a condus-o a purtat discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre, zăcământ situat în apropierea perimetrelor maritime românești și considerat de specialiștii din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune.

Această schimbare se suprapune peste înțelegerile convenite în martie 2026, cu ocazia vizitei la București a președintelui Ucrainei, când cele două părți au anunțat intenția de a dezvolta împreună proiecte energetice în Marea Neagră. În spațiul public au circulat informații potrivit cărora una dintre componentele acestor înțelegeri ar viza stocarea în Ucraina a producției viitoare de gaze din perimetrul Neptun Deep. Documentele nu au fost prezentate Parlamentului, iar Ministerul Energiei nu a oferit până acum o explicație privind conținutul lor!

Miza, domnule ministru-interimar, depășește cu mult chestiunea tehnică a depozitării, întrucât Neptun Deep înseamnă aproximativ 100 de miliarde de metri cubi și reprezintă singura șansă a României de a-și schimba poziția energetică în regiune pentru următoarele decenii. Cine controlează depozitarea controlează, în bună măsură, momentul și prețul la care gazul ajunge pe piață, iar a externaliza această funcție într-o țară aflată în război, ale cărei instalații energetice sunt ținta constantă a atacurilor și care are propriile priorități de aprovizionare, ridică întrebări serioase atât de securitate a aprovizionării, cât și de suveranitate economică. România dispune de zăcăminte epuizate care pot fi folosite pentru stocare, iar capacitatea de depozitare a fost, ani la rând, un obiectiv declarat de investiții. Dacă aceste capacități sunt insuficiente, Parlamentul are dreptul să afle de ce, după atâția ani de anunțuri, nu au fost dezvoltate!

Există, domnule ministru-interimar, și o dimensiune care ține de patrimoniul diplomatic al României – delimitarea platoului continental cu Ucraina a fost obținută printr-un proces de cinci ani la Curtea Internațională de Justiție, încheiat în 2009 cu o hotărâre unanimă prin care României i-a revenit o suprafață de aproximativ 9.700 km², adică peste 79% din zona aflată în litigiu, hotărâre care a fixat cadrul juridic în care România își exploatează astăzi resursele. Orice formă de cooperare cu partea ucraineană în zone adiacente liniei de delimitare trebuie construită astfel încât să nu creeze precedente, ambiguități sau situații de fapt care să erodeze poziția câștigată atunci.

Având în vedere cele expuse, domnule ministru interimar, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Prevăd documentele convenite în martie 2026 între România și Ucraina depozitarea în Ucraina a producției de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep? Solicit comunicarea textului acestor documente și a anexelor tehnice.
2. Ce cantități, în ce condiții comerciale, pe ce durată și cu ce garanții de restituire ar urma să facă obiectul unei asemenea depozitări?
3. Care este capacitatea totală de înmagazinare subterană a gazelor naturale existentă în România, gradul de utilizare din ultimii trei ani și necesarul estimat după intrarea în producție a perimetrului Neptun Deep?
4. Ce proiecte de extindere a capacității de înmagazinare pe teritoriul național au fost promovate în ultimii cinci ani, cu ce finanțare și în ce stadiu se află? Din ce motive nu au fost finalizate?
5. Ce analiză de risc a fost realizată privind depozitarea unei părți din producția națională pe teritoriul unui stat aflat în conflict armat, ale cărui instalații energetice sunt ținta unor atacuri repetate?
6. A fost informat sau consultat ministerul cu privire la discuțiile purtate între Naftogaz și OMV Petrom privind zăcământul din sectorul ucrainean al Mării Negre? Ce implicații are un asemenea parteneriat pentru interesele statului român, inclusiv în calitate de acționar în companii din domeniu?
7. Ce evaluare juridică a fost solicitată privind compatibilitatea proiectelor de cooperare în zonele adiacente liniei de delimitare cu hotărârea Curții Internaționale de Justiție din 2009 și ce instituții au formulat această evaluare?
8. Ce mecanism de informare a Parlamentului are în vedere ministerul privind angajamentele asumate în domeniul energetic în relația cu statele vecine?